Autoritățile statului anunță digitalizarea României de fiecare data când au ocazia. Vorbesc cu atât entuziasm despre acest subiect, încât îți dau impresia că locuim într-o țară în care au fost rezolvate toate problemele și singurele rămase nesoluționate sunt cele ale mutării tuturor actelor în spațiul digital.
De exemplu, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, propune includerea cardului de sănătate în aplicaţia unică a statului român, astfel încât să poată fi accesat de pe telefon de către pacienţi şi medici.
„Ceea ce mă interesează pe mine foarte mult este ca în aplicaţia unică a statului, pe care o dezvoltăm la ministerul nostru, să ajungem ca, pe lângă documentele de identitate – permis, buletin, paşaport, reînnoirea acestora, obţinerea lor, să avem şi card de sănătate, pentru că este un document foarte folosit de către oameni. La nivel de discuţie cu echipa care lucrează la aplicaţia unică a statului am luat în calcul inclusiv crearea, în format digital, a acestui tip de card, pentru că sunt costuri incomparabil mai mici decât atunci când vorbim de emiterea lui fizică”, a explicat oficialul.
Punctul său de vedere este unul corect, dar uită că discutăm despre România, o țară în care sunt zeci de localități care continuă să folosească opaițul pentru că acolo nu au ajuns rețelele de electricitate. Mai mult, avem sute de școli și mii de gospodării „dotate” cu WC-uri în fundul curții. Este o realitate pe care politicienii par că nu o văd sau pe care o ignoră încercând să „vândă” o imagine idilică a unei Românii moderne.
Documentul care a intrat acum în vizorul autorităților este cardul de sănătate, pe care Bogdan Ivan îl vrea în „online”. Ministrul susține că o astfel de variantă ar reduce şi investiţiile în dispozitive care să citească aceste carduri de sănătate. Astfel, ar putea exista un cod QR care să poată să fie scanat de către medici, cu ajutorul aplicaţiei existente pe telefon.
Ceea ce își dorește statul este ca, în locul plasticului cu care pacientul se prezintă la medic, să existe o aplicație pe care același pacient o va avea pe telefonul său inteligent. Ce facem însă cu persoanele în vârstă care abia s-au obișnuit cu acest card și care și-au lipit PIN-ul -1234- pe acea bucățică de plastic pentru a nu-l uita? Ce facem cu cei care nu au telefon inteligent sau chiar nu au posibilitatea să-și achiziționeze un mobil? Ce facem cu localitățile în care nu există electricitate?
Astfel de întrebări rămân fără răspuns, fiind probleme pe care politicienii, indiferent de partidul din care fac parte, le țin ascunse sub preș în speranța că vor dispărea ca prin minune.
Între timp, în luna martie, a fost semnat contractul pentru execuţia aplicaţiei unice a statului, iar termenul de execuţie este de un an şi şase luni. „Din discuţiile pe care le-am avut cu compania care a câştigat licitaţia publică, le-am solicitat explicit ca această aplicaţie unică a statului să aibă primele servicii pe care le oferă undeva la începutul anului 2025. (…) Noi ne setăm ca în prima etapă să avem undeva la treizeci de servicii publice în aplicaţia unică a statului român. În funcţie de modul în care va evolua şi pregătirea cardului de sănătate de către CNAS şi el va fi interoperabil cu aplicaţia unică a statului. Este evident că e o prioritate pentru noi să îl avem cât mai rapid în această aplicaţie”, a transmis Bogdan Ivan.
Rămâne însă de văzut în ce măsură această digitalizare va deveni și realitate în perioada imediat următoare. Au fost multe situații în care s-au anunțat proiecte, s-au semnat contracte, iar rezultatele s-au lăsat așteptate.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
