Profesorul Bogdan P. Onac, cercetător colaborator al Institutului Emil G. Racoviţă al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) şi profesor de geologia carstului şi paleoclimatologie la Universitatea South Florida (SUA), a participat la un studiu care indică faptul că oamenii ar fi putut ajunge în Mallorca, Spania, cu cel puţin 5.600 de ani în urmă.
Studiul la care a lucrat și omul de știință român indică faptul că data aceasta este cu aproape 2.000 de ani mai veche decât sugerau cercetările anterioare şi a fost estimată prin calcularea momentului în care ar fi putut fi construit un pod antic, acum scufundat, de pe insulă.
În timpul analizelor făcute, profesorul Bogdan P. Onac şi colegii săi au reevaluat intervalul de timp în care au sosit primii oameni pe Insula Mallorca. Noile rezultate de vârstă absolută (datate precis cu metoda uraniu-toriu) a depunerilor minerale (calcit şi aragonit) acumulate în jurul speleotemelor (stalactite, stalagmite, coloane etc.) şi înălţimea unei benzi de colorare existente pe podul scufundat au servit ca indicatori în estimarea cu precizie a schimbărilor istorice ale nivelului mării şi pentru datarea construcţiei podului.
CITEȘTE ȘI: Descoperire senzațională: Oamenii de Neanderthal erau vânători iscusiți și își „pregăteau” prada
Mallorca este una dintre cele mai mari insule din Marea Mediterană şi, cu toate acestea, a fost printre ultimele insule colonizate, cercetările anterioare sugerând că cea mai timpurie aşezare de pe insulă ar fi putut fi construită cu 4.600 – 4.200 de ani în urmă.
Prin noile metode de cercetare utilizate, oamenii de știință implicați în acest studiu au stabilit că podul din Peştera Genovesa a fost construit acum 6.000 de ani, cu aproape două mii de ani mai devreme decât estimarea anterioară – reducând decalajul temporal între colonizarea insulelor din estul şi vestul Mediteranei. Podul constă din blocuri mari de calcar aşezate unele peste altele pentru a conecta două săli uscate ale peşterii. Coloraţia distinctă din secţiunea superioară a podului a fost cauzată de precipitarea calcitului la nivelul apei când podul era încă în uz.
Comparând adâncimea la care apare coloraţia pe pod cu o reconstituire extrem de precisă a evoluţiei nivelului mării din ultimii 6.000 de ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că podul nu ar fi putut fi construit mai devreme de această dată, deoarece zona pe care o traversează nu ar fi fost sub apă la acea vreme. De asemenea, podul nu putea fi construit cu mai puţin de 5.600 de ani în urmă, deoarece nivelul mării ar fi ajuns deasupra podului.
Deocamdată, scopul construirii acestui pod rămâne neclar. Cercetătorii sunt de părere că ar fi putut facilita accesul oamenilor într-o sală interioară a peşterii (singura neindundată), fie pentru a se refugia, fie pentru anumite ritualuri sau doar pentru a depozita la rece alimentele în timpul zilelor fierbinţi din Mallorca. Indiferent de motivaţia construirii podului, prezenţa acestuia sugerează că primii oameni trebuie să fi ajuns în Mallorca cu cel puţin 6.000 de ani în urmă, adică aproape cu 2.000 de ani mai devreme decât se ştia până acum.
Ampla cercetare a fost publicată la finalul săptămânii trecute, în Communications Earth & Environment, o revistă din familia Nature.
Autor: Mădălina Lazăr
Foto: Universitatea Babeş-Bolyai
CITEȘTE ȘI: Descoperirea unor canoe de acum 7.000 de ani dovedește că oamenii navigau în Marea Mediterană
