Rezultatele unui studiu recent asociază direct poluarea aerului cu apariţia bolii Alzheimer. Ampla cercetare, publicată în revista PLOS Medicine, a analizat, pe parcursul a două decenii, datele a peste 27 de milioane de persoane din Statele Unite cu vârsta de cel puţin 65 de ani. Dintre acești subiecți, aproximativ trei milioane au dezvoltat boala Alzheimer.
Oamenii de știință implicați în studiul coordonat de o echipă de la Universitatea Emory din Statele Unite au atras atenția că poluarea aerului rămâne o problemă majoră de sănătate publică, evidențiind faptul că impactul săi se extinde şi asupra sănătăţii creierului.
Pe parcursul cercetării, specialiștii au evaluat prezenţa a trei afecţiuni frecvente asociate, hipertensiunea arterială, AVC (accidentul vascular cerebral) şi depresia. Ei au urmărit să stabilească dacă cei trei factori intervin în relaţia dintre poluarea aerului şi apariţia bolii.
Oamenii de știință au ajuns la concluzia că expunerea la poluarea aerului este asociată cu un risc crescut de boală Alzheimer şi că efectele asupra creierului par să fie directe, şi nu apar ca rezultat al hipertensiunii arteriale, al AVC sau al depresiei.
De asemenea, au stabilit că legătura dintre poluare şi Alzheimer a fost mai puternică la persoanele care suferiseră un AVC. În urma acestor constatări, autorii studiului au menționat că persoanele cu antecedente de AVC pot fi deosebit de vulnerabile la efectele nocive ale poluării asupra sănătăţii creierului, subliniind interacţiunea dintre factorii de mediu şi cei vasculari.
Totuși, ei au atras atenția că analiza are şi limitări, având în vedere că nivelul de expunere la particule fine în suspensie (PM2,5) a fost estimat în funcţie de codul poştal al zonei de domiciliu și nu în funcție de adresa exactă. În plus, cercetarea a inclus doar poluarea din mediul exterior, nefiind luate în calcul surse interne de particule, precum gătitul sau încălzirea locuinţei.
Cu toate acestea, Mark Dallas de la University of Reading, un expert independent care nu a fost implicat în studiu, a punctat că, deși analiza se bazează pe estimări generale ale poluării şi pe date medicale înregistrate, rezultatele sunt în concordanţă cu dovezile tot mai numeroase care indică poluarea aerului drept un factor de risc modificabil pentru demenţă.
Prin urmare, lumea științifică a atras atenția asupra faptul că reducerea expunerii la poluarea aerului ar putea contribui la protejarea sănătăţii creierului şi la scăderea riscului general de demenţă.
Particulele fine PM2,5 sunt fragmente microscopice provenite din surse precum traficul rutier, centralele electrice, activităţile industriale, incendiile de vegetaţie sau arderea lemnului şi a combustibililor fosili în gospodării. Acestea pot pătrunde adânc în plămâni şi în sânge.
Demența este în prezent a șaptea cauză de deces
În întreaga lume, peste 57 milioane de persoane suferă de demență, dintre care peste 60% locuiesc în țări cu venituri mici și medii. În fiecare an, sunt diagnosticate cu demență aproximativ 10 milioane de cazuri noi.
CITEȘTE ȘI: Mai mult decât un joc. Cuvintele încrucișate și puzzle-urile reduc riscul de demență
Se preconizează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență va crește la 139 de milioane până în 2050, iar în Europa numărul persoanelor afectate se va dubla până în 2050. Femeile sunt afectate într-o măsură mai mare, atât direct, prin boală, cât și indirect, pentru că ele sunt cele care acoperă 70% din timpul alocat îngrijirilor și sprijinului persoanelor apropiate diagnosticate cu demență.
Demența este în prezent a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.
Conform estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, în România prevalența demenței va avea o creștere accelerată de la 341.195 cazuri de demență în anul 2019 la 577.177 cazuri în anul 2050.
În România, în anul 2024, medicii de familie au fost raportat la Direcțiile de Sănătate Publică 11.286 de cazuri noi de îmbolnăvire cu boala Alzheimer, numărul aproape s-a dublat față de anul 2014, rata de incidență a bolii dublându-se și ea (59.2 cazuri noi la 100.000 de locuitori în anul 2024).
CITEȘTE ȘI: Planeta îmbătrânește! Demența și AVC-ul sunt principalele probleme de sănătate la nivel global
Incidența bolii Alzheimer este mai mare în rândul femeilor, în comparație cu bărbații și în mediul urban în comparație cu mediul rural. Diferențele pot fi explicate parțial prin o adresabilitate mai bună la servicii de sănătate pentru mediul prin un acces mai bun la serviciile de sănătate din mediul urban.
Ce este demența?
Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență. Demența produce, în principal, dificultăți de memorie și raționament. De exemplu, învățarea de informații noi este mai grea și totodată este mai dificil să-ți amintești evenimente sau fapte recente, numere de telefon, detalii despre programări și întâlniri. De asemenea, este mai greu să-ți mai amintești numele unor persoane, localități și poate fi dificil de comunicat cu alți oameni.Din această cauză bolnavul poate deveni frustrat și deprimat, iar uneori chiar îi poate acuza pe alții de dispariția unor obiecte care de fapt s-au rătăcit.Uneori bolnavii cu demență nu își dau seama ce se întâmplă cu ei și se supără atunci când alții încearcă să-i ajute.Demența a afectat dintotdeauna oamenii care au supraviețuit până la vârste înaintate, dar este o condiție medicală care a devenit proeminentă mai ales în secolul XX ca urmare a creșterii fără precedent a numărului de persoane vârstnice în toată lumea.Cuvântul demență este de origine latină, fiind creat dintr-un prefix cu sens privativ și un substantiv derivat din mens (suflet, spirit, inteligență). În vocabularul psihiatric, termenul a suferit o evoluție semantică notabilă, înlocuind atât în psihiatria franceză, cât și în cea germană paradigma alienației mintală.Studiul demențelor a înregistrat o importanță progresivă în cursul ultimilor douăzeci de ani, din partea neurologilor, neuropsihologilor, cercetătorilor și clinicienilor.Deteriorarea din demență trebuie să fie suficient de severă pentru a compromite autonomia bolnavului în viața sa socială sau profesională, precum și asupra faptului că această alterare este depresivă în timp.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI:CITEȘTE! Lectura unui roman captivant influențează pozitiv creierul
