Noi descoperiri arheologice făcute în Hala Sultan Tekke, unul dintre cele mai importante orașe portuare din epoca bronzului târziu, evidențiază rolul pe care Cipru l-a jucat ca și centru economic și cultural major în regiune, acum 3.000 de ani.
Săpăturile efectuate în mai-iunie 2025 au scos la iveală morminte cu cameră din secolul al XIV-lea î.Hr., bogat mobilate, păstrate aproape intacte timp de mai bine de trei milenii, arată publicația Arkeonews.
Campania de excavații a fost realizată de Departamentul de Antichități al Ministerului Adjunct al Culturii al Republicii Cipru, sub conducerea profesorului Peter M. Fischer de la Universitatea din Göteborg (Suedia). Cercetările s-au concentrat pe Zona A, cimitirul extramural al orașului, în urma unor studii geofizice anterioare și a unor investigații de suprafață.
CITEȘTE ȘI: O descoperire arheologică revoluționează înțelegerea noastră asupra migrațiilor umane către Europa
Un oraș portuar înfloritor din epoca bronzului
Situată în apropierea Lacului Sărat Larnaca, localitatea Hala Sultan Tekke (Dromolaxia–Vyzakia) acoperea cel puțin 25 de hectare și a fost fondată în jurul anilor 1650–1630 î.Hr., în timpul tranziției de la epoca bronzului mijlociu la cea târzie. Timp de aproape cinci secole, orașul a înflorit ca un port poziționat strategic înainte de distrugerea și abandonarea sa în jurul anului 1150 î.Hr.
Prosperitatea sa s-a bazat în principal pe producția și exportul de cupru, folosind materii prime din Munții Troodos din apropiere. Resturile arheologice – inclusiv grămezi de zgură, cuptoare, creuzete și fragmente de minereu – confirmă activitățile urbane de prelucrare a metalelor la scară largă.
Portul bine protejat al orașului a permis transportul cuprului peste Marea Mediterană, făcând din Hala Sultan Tekke un magnet pentru negustorii internaționali între secolele al XV-lea și al XIII-lea î.Hr.
Morminte sigilate de timp
Săpăturile din 2025 au scos la iveală o fântână abandonată de mult timp și două morminte cu cameră, ambele datând din secolul al XIV-lea î.Hr. Forajele geologice efectuate lângă fântână au relevat o salinitate ridicată a apelor subterane la o adâncime de aproximativ zece metri, ceea ce explică probabil de ce fântâna fusese abandonată în antichitate.
Un aspect crucial este faptul că plafoanele mormintelor se prăbușiseră în timpuri străvechi, sigilând neintenționat camerele funerare și protejând conținutul acestora de perturbări ulterioare.
În ciuda unor daune, contextele arheologice au rămas excepțional de bine conservate, permițând cercetătorilor să reconstituie obiceiurile funerare cu o claritate fără precedent.
Bunuri de lux din întreaga lume antică
Mormintele conțin o bogată colecție de obiecte funerare, inclusiv ceramică cipriotă locală fin lucrată, unelte și ornamente personale.
Cea mai izbitoare, însă, este vasta colecție de obiecte de lux importate, care oferă dovezi convingătoare ale rețelelor comerciale la distanță.
Artefactele descoperite provin din:
- Grecia continentală (în special Berbati și Tirint),
- Creta și insulele din Marea Egee,
- Egipt, inclusiv obiecte de fildeș și vase de alabastru de înaltă calitate,
- Afganistan, sub formă de lapis lazuli albastru intens (mina Sar-i-Sang),
- India, reprezentată de carneol roșu-brun din Gujarat,
- regiunea baltică, prin mărgele de chihlimbar și chiar un scarabeu de chihlimbar.
În plus, ceramica nuragică din Sardinia confirmă existența unor rute comerciale documentate anterior care legau Ciprul de vestul Mediteranei, unde cuprul cipriot – adesea turnat sub formă de lingouri distinctive din piele de bou – era schimbat pe distanțe vaste.
CITEȘTE ȘI: Medicii antici știau că dieta înseamnă mai mult decât mâncare
Perspective asupra societății și ritualurilor din epoca bronzului
Dovezile stratigrafice arată că mormintele au fost reutilizate de-a lungul mai multor generații, adesea timp de peste un secol. Rămășițele mai vechi au fost rearanjate cu grijă pentru a face loc pentru noi morminte, reflectând concepte puternice de continuitate familială și rudenie.
Analiza bio-arheologică preliminară indică faptul că au fost înhumate aici persoane de toate vârstele – de la nou-născuți la adulți, puțini trăind peste vârsta de 40 de ani, în concordanță cu modelele de speranță de viață ale epocii.
Studiile în curs, inclusiv analiza ADN-ului antic, își propun să elucideze mai bine relațiile familiale, condițiile de sănătate, datele demografice și stilurile de viață din cadrul acestei comunități de elită din epoca bronzului.
CITEȘTE ȘI: Cum dezvăluie psihoacustica misterele sonice ale unui sanctuar antic grecesc dedicat lui Zeus?
Un centru major de putere și schimb
Descoperirile reafirmă cu tărie statutul orașului Hala Sultan Tekke ca un centru economic și cultural major al epocii bronzului târzie. Bogăția și diversitatea bunurilor importate sugerează că mormintele au aparținut membrilor unei elite conducătoare profund implicate în exportul de cupru și comerțul internațional. Variațiile obiectelor străine dintre morminte pot chiar indica roluri comerciale specializate sau prezența comunităților de migranți în oraș.
În timp ce Republica Cipru anunță noi campanii de excavare la fața locului, Hala Sultan Tekke continuă să transforme înțelegerea noastră asupra Ciprului ca o răscruce esențială a comerțului global antic, conectând Europa, Orientul Apropiat, Africa și Asia acum mai bine de 3.000 de ani.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Ministerul Culturii al Republicii Cipru, Departamentul de Antichități
CITEȘTE ȘI: Mormintele antice oferă informații prețioase despre afecțiunile oamenilor și medicina de atunci
