România ocupă locul 11 în lume în Global Passport Power Ranking, cu acces fără viză prealabilă în 178 de destinații — un scor care plasează pașaportul românesc printre cele mai mobile documente de călătorie de pe glob.
Pentru Frank Monkhouse, scriitor specializat în pariuri sportive la Stake Hunters și fan al sportului care călătorește regulat la meciuri în Italia, această poziție are o semnificație concretă. El remarcă faptul că mulți români pasionați de sport, ajunși în Italia fără birocrație consulară, se interesează de specificul local al scenei sportive de acolo. Frank observă că acești fani analizează pariurile sportive din Italia, un domeniu reglementat diferit față de România.
„Când românii ajung la un meci în Italia fără să fi stat săptămâni la cozi de vize, primul lucru pe care îl fac este să se uite cum funcționează lucrurile acolo. Cadrul sportiv italian e diferit, și oamenii vor să înțeleagă regulile înainte să se așeze în tribune.”
România pe locul 11: ce înseamnă numeric această poziție
Conform stirileprotv.ro, pașaportul românesc deschide accesul fără viză prealabilă în 178 de destinații din lume. România împarte acest loc cu Bulgaria, ambele țări înregistrând același scor în Global Passport Power Ranking. Per total, pașaportul românesc acoperă aproximativ 86% dintre destinațiile lumii, ceea ce îl situează ferm în categoria documentelor cu grad ridicat de mobilitate internațională.
Cele 178 de destinații accesibile fără viză prealabilă nu reprezintă însă întreaga imagine. Românii pot obține viză la sosire în alte 44 de țări, adică direct în aeroport sau la punctul de frontieră, fără a fi nevoie de nicio aprobare anterioară plecării. Pentru 26 de destinații, vizа trebuie solicitată și obținută înainte de plecare, ceea ce limitează spontaneitatea călătoriei. Raportul dintre cele trei categorii arată că marea majoritate a lumii este accesibilă cu un efort administrativ minim sau deloc.
Cum se calculează puterea unui pașaport
Henley Passport Index și Global Passport Power Ranking sunt cele două clasamente de referință în domeniu, iar metodologiile lor produc scoruri ușor diferite. Henley acordă câte un punct pentru fiecare destinație accesibilă fără viză prealabilă, incluzând în această categorie atât accesul liber, cât și destinațiile unde se poate obține o autorizație electronică de călătorie (eTA sau eVisa) sau viză la sosire. Destinațiile care impun viză înainte de plecare primesc zero puncte.
Un detaliu metodologic relevant este condiția de ședere: titularul pașaportului trebuie să petreacă cel puțin trei zile în destinație, nu doar să o tranziteze. Sunt luate în calcul exclusiv pașapoartele obișnuite ale cetățenilor adulți care călătoresc individual. Cele două indexuri evaluează seturi ușor diferite de destinații și aplică reguli proprii, motiv pentru care cifrele finale nu coincid întotdeauna pentru aceeași țară.
Liderii globali și codașii clasamentului
Singapore ocupă primul loc în ambele clasamente majore, deși cu cifre care diferă între ele datorită metodologiilor distincte. Conform Henley Passport Index, Singapore oferă acces în 193 de destinații din cele 227 analizate; conform Global Passport Power Ranking, același pașaport acoperă 192 de destinații. Indiferent de index, poziția de lider rămâne necontestată.
Pe locul 2 în Global Passport Power Ranking se află Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite, toate cu acces fără viză în 188 de destinații. Italia ocupă locul 4, cu 186 de destinații accesibile fără viță prealabilă — un detaliu relevant pentru publicul român, dat fiind că Italia este una dintre cele mai frecventate destinații atât pentru turism, cât și pentru muncă sezonieră.
La polul opus, Afganistanul se află pe ultimul loc în Henley Passport Index, cu acces în doar 24 de destinații. Siria ocupă locul 100, cu 26 de destinații, iar Irakul locul 97, cu 29. Diferența față de România este copleșitoare: pașaportul românesc deschide de aproximativ șapte ori mai multe uși decât cel afgan. Această prăpastie reflectă în primul rând greutatea diplomatică, economică și politică a fiecărui stat în relațiile internaționale. Un pașaport puternic este, în esență, o măsură a influenței unei țări: relațiile diplomatice solide și o economie stabilă cu PIB ridicat cresc probabilitatea ca alte state să adopte politici de viță favorabile.
Ce înseamnă concret libertatea de mișcare a românilor
Puterea unui pașaport se traduce în trei modalități distincte de acces la destinații fără a solicita viță la o ambasadă sau consulat înainte de plecare. Prima este accesul liber, posibil pe pașaport sau carte de identitate. A doua este vizа la sosire, obținută direct în aeroport sau la punctul de frontieră al destinației. A treia este autorizația electronică de călătorie, eTA sau eVisa, solicitată online înainte de plecare, dar fără a presupune o programare consulară sau depunerea fizică a documentelor.
Pentru deplasările în Uniunea Europeană și în spațiul Schengen, românii beneficiază de o facilitate suplimentară. Pașaportul nu este necesar: cartea de identitate este suficientă. Controalele la frontieră pentru zborurile și călătoriile maritime dintre țările membre Schengen au fost eliminate, ceea ce simplifică și mai mult logistica unei deplasări. Această regulă se aplică tuturor statelor membre UE, indiferent de destinație.
Cartea de identitate românească este acceptată și în afara granițelor Uniunii. Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Turcia, Georgia și Republica Moldova recunosc documentul ca suficient pentru intrare, fără a fi nevoie de pașaport.
Pentru orice român care planifică o deplasare în Italia, indiferent dacă scopul este turismul, un meci de fotbal sau o perioadă de muncă, cartea de identitate este singurul document necesar la frontieră. Locul 11 în clasamentul mondial nu este o statistică abstractă, ci o facilitate imediată, valabilă de la primul zbor rezervat.
Autor: Ioana Andrei
Foto: magnific.com
