Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a emis un nou avertisment referitor la rata de vaccinare a copiilor din întreaga lume. Experții arag atenția că vaccinarea stagnează, viața celor mici fiind pusă în pericol. Analizele specialiștilor reliefează faptul că nu s-a reușit încă revenirea la nivelurile de dinaintea pandemiei de COVID-19.
Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au anunțat că, anul trecut, un număr suplimentar de 2,7 milioane de copii erau încă nevaccinaţi sau erau vaccinaţi incomplet, comparativ cu nivelul din 2019, pre-pandemic.
Catherine Russell, directorul executiv al UNICEF, a atras atenția că ultimele tendinţe arată că multe ţări continuă să neglijeze prea mulţi copii.
Datele oficiale evidențiază faptul că, în 2023, doar 84% dintre copiii aflaţi la vârsta la care ar fi trebuit să fie vaccinaţi împotriva difteriei, tetanosului şi pertussis (DTP), sau 108 milioane, au primit efectiv trei doze din acest vaccin, a treia doză servind drept marker cheie al acoperirii vaccinale la nivel mondial.
Agenţiile ONU au subliniat faptul că procentul nu s-a schimbat din 2022, ceea ce înseamnă că progresul modest observat în acel an, după scăderea bruscă din cauza crizei COVID-19, a „stagnat”.
Înainte de pandemie, în 2019, această rată era de 86%.
„Suntem în întârziere. Acoperirea vaccinală la nivel mondial nu şi-a revenit încă pe deplin după declinul istoric observat în timpul pandemiei”, a admis Kate O’Brien, directorul Departamentului de imunizare şi vaccinuri al OMS.
Tot anul trecut, 14,5 milioane de copii din întreaga lume se aflau în categoria „zero doze” – nu primiseră nicio doză de vaccin, o cifră în creştere, după 13,9 milioane în 2022 şi 12,8 milioane în 2019.
„Aceasta pune în pericol vieţile celor mai vulnerabili copii”, a avertizat Kate O’Brien.
Statisticile au mai scos la iveală faptul că jumătate dintre copiii nevaccinaţi din întreaga lume trăiesc în 31 de ţări afectate de conflicte, unde sunt expuşi în special la unele boli ce pot fi prevenite, ca urmare a insecurităţii şi a accesului insuficient la alimente şi servicii de sănătate. De altfel, în aceste ţări, copiii auun risc mult mai mare de a rata dozele de rapel necesare.
Din statistici mai rezultă că un număr de 6,5 milioane de copii din întreaga lume nu au primit a treia doză de vaccin DTP, necesară pentru a asigura o protecţie eficientă.
Tot mai multe focare de rujeolă
Toate aceste disparități în acoperirea vaccinală favorizează dezvoltarea anumitor boli, precum rujeola. În acest context, OMS şi UNICEF şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la întârzierea vaccinării împotriva rujeolei – una dintre maladiile cele mai infecţioase – pe fondul unei explozii de epidemii în întreaga lume.
„Focarele de rujeolă sunt un semn de atenţionare privind lacunele existente în materie de vaccinare, care i-au afectat în primul rând pe cei mai vulnerabili”, a punctat edros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.
Datele oficiale mai arată că, în 2023, 83% dintre copiii din întreaga lume au primit prima doză de vaccin, acelaşi nivel ca în 2022, dar încă sub procentul de 86%, înainte de pandemie.
În plus, doar 74% dintre cei vaccinaţi au primit a doua doză necesară, în timp ce pentru stoparea epidemiei este necesară o acoperire vaccinală de 95%.
Anul trecut s-au înregistrat peste 300.000 de cazuri de rujeolă, de aproape trei ori mai multe comparativ cu anul precedent. De altfel, în ultimii cinci ani 103 ţări s-au confruntat cu epidemii.
Există însă și state care au o acoperire vaccinală solidă contra rujeolei. Este vorba despre 91 de țări în care nu s-a mai înregistrat niciun focar de rujeolă.
Din păcate, zece ţări aflate în criză, inclusiv Sudan, Yemen şi Afganistan, au mai mult de jumătate dintre copiii nevaccinaţi împotriva rujeolei.
Progrese în vaccinare anti-HPVÎn valul acesta de informații îngrijorătoare, străbate și o veste bună și anume că se înregistrează progrese în vaccinarea împotriva papilomavirusului (virusul HPV), responsabil în special de cancerul de col uterin.Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că vaccinul acesta a ajuns la doar 56% dintre adolescentele din ţările cu venituri ridicate şi la 23% în ţările cu venituri reduse, cu mult sub ţinta de 90%.
