Get this Widget

Dependența de jocuri video este la fel de periculoasă ca și cea de cocaină

1

Dependența de jocuri video (“Gaming disorder”)  a devenit la fel de periculoasă ca și cea de cocaină. Trăim în era gadgeturilor, iar acest lucru are o influență majoră și asupra sănătății noastre, în special a celei mintale. Telefonul mobil, consola video sau tableta s-au transformat în accesorii nelipsite din mâna omului, care a dezvoltat o dependență față de aceste instrumente fără de care spune că nu poate trăi. Fenomenul se observă la toate categoriile de vârstă, dar este mai pregnant în rândul copiilor și tinerilor.

În fața avalanșei de boli declanșate de această relație nesănătoasă a omului cu tehnologia, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a fost obligată să includă în mod oficial dependența de jocuri video în aceeaşi categorie cu dependenţa de cocaină şi cu dependenţa de jocuri de noroc. Astfel, tulburările psihice generate de dependenţa de jocuri video (“Gaming disorder”) au fost incluse în cea de-a 11-a ediţie actualizată a Clasificării Internaţionale a Bolilor şi Problemelor de Sănătate (ICD-11), care reprezintă prima actualizare globală a acestei nomenclaturi de la începutul anilor 1990 şi până în prezent.

După ce am consultat experţi din lumea întreagă şi am examinat literatura de specialitate într-o manieră exhaustivă, am decis că această tulburare ar trebui să fie adaugată” pe această listă, a declarat pentru AFP directorul departamentului de Sănătate mintală şi de luptă contra toxicomaniei din cadrul OMS, Shekhar Saxena, scrie AGERPRES.

OMS a publicat în ianuarie o definiţie a acestei tulburări, anunţând că ea urma să fie recunoscută în mod oficial drept o maladie.

Definiţia actuală pentru “gaming disorder” precizează că această afecţiune reprezintă “un comportament asociat jocurilor video pe internet sau offline“, care se caracterizează printr-o “pierdere a controlului asupra jocului, o prioritate ridicată acordată jocului în raport cu alte activităţi, până la punctul în care acesta prevalează în faţa altor centre de interes şi activităţi cotidiene, şi prin continuarea şi creşterea activităţii jocului, în ciuda apariţiei consecinţelor negative“.

Pentru stabilirea diagnosticului, acest tip de comportament extrem trebuie să aibă consecinţe asupra “activităţilor personale, familiale, sociale, educative, profesionale” şi “în principiu, să se manifeste cu claritate într-o perioadă de cel puţin 12 luni“.

Shekhar Saxena a menționat că persoana diagnosticată cu gaming disorder se joacă atât de mult încât alte centre de interes şi activităţi sunt neglijate, inclusiv somnul şi odihna.

Autor: Sofia Filip
Foto: Pixabay.com

 

 

 

 

Facebook Comments

Share.