Săpăturile arheologice de la Hadrianopolis, un oraș roman antic din Turcia, au scos la iveală două jetoane de jocuri de noroc din os. Piesele respective ilustrează activitățile de agrement ale militarilor prezenți în regiune, la acea vreme.
Hadrianopolis este numele dat mai multor orașe ale Imperiului Roman, fondate sau redenumite în cinstea împăratului Hadrian (76-138 d.Hr.).
Dintre aceste localități, cea situată în Paflagonia, regiunea Asiei Mici (actuala Turcia), a fost poziționată strategic în apropierea rutelor comerciale care legau interiorul Anatoliei de Marea Neagră, ceea ce a făcut din ea un important centru de comerț regional în perioada romană, apoi bizantină, scrie revista franceză GEO.
Situl orașului antic antic, astăzi situat în Karabük (districtul Eskipazar, din nordul țării), este încă explorat de arheologi. Încetul cu încetul, lucrările dezvăluie rămășițe care atestă măreția acestei zone în perioada de vârf.
Descoperirile arată detalii și despre viața de zi cu zi a soldaților care erau staționați acolo în secolul al V-lea d.Hr.. și care își ocupau timpul prin jocuri de societate. Acest lucru este dovedit de două „jetoane” osoase descoperite recent.
Cum își petreceau timpul liber soldații romani în Hadrianopolis?
Cele două artefacte osoase au forma unei „lentile”, după cum le descrie dr. Ersin Çelikbaş, profesor asociat la Departamentul de Arheologie de la Facultatea de Litere a Universității Karabük (Turcia). Una poartă un simbol cu patru ramuri, cealaltă cu opt ramuri, ceea ce sugerează că au fost folosite cândva ca „pietre de joc”.
În antichitate, jocurile cu astfel de obiecte erau cunoscute sub denumirea de Ludus Latrunculi („Jocul Latrunculi” sau „Jocul tâlharilor”) și Ludus Duodecim Scripta („Jocul celor douăsprezece linii” sau „XII scripta”).
„Ambele erau bazate pe principii strategice – precum șahul, bătălia navală sau chiar jocurile digitale precum „minesweeper”, pe care aproape toată lumea le cunoaște și le apreciază”, indică dr. Ersin Çelikbaș. Aceste jocuri au fost la vremea lor deosebit de populare în rândul soldaților. Plăcile, pionii și zarurile lor au fost găsite în multe orașe antice din regiunea Anatolia.
Descoperirea acestor „pietre de joc din oase” la Hadrianopolis dovedește interesul civilizațiilor antice pentru aceste distracții, deopotrivă jocuri și antrenamente strategice. De asemenea, specialiștii cred că întărește ipoteza potrivit căreia o garnizoană militară a ocupat orașul timp de multe secole. „Știm cu certitudine că aici au fost prezente un castru militar roman, precum și o unitate militară romană, între secolele II și V d.Hr.”, a spus expertul.
Strategiile practicate în Hadrianopolis confirmă în continuare prezența unei unități militare în această regiune
În acest oraș străvechi, ocupat încă de la sfârșitul Calcoliticului (perioada de tranziție între neolitic și epoca bronzului), continuă lucrările de săpături și restaurare. Ele au scos deja la lumină o bogată diversitate de clădiri, mărturisind diferitele faze de ocupare: două băi, două biserici, o structură defensivă, morminte de stâncă, o cetate interioară, locuințe troglodite, o fântână, structuri de ziduri boltite, metereze, vile, zone culturale sacre…
Printre aceste descoperiri, mozaicuri somptuoase i-au adus orașului porecla „Zeugma Mării Negre”, cu referire la faimosul oraș grecesc antic din sud-estul Turciei, renumit pentru artele sale decorative romane. „Cercetarea noastră continuă și sperăm să descoperim alte vestigii interesante în 2025”, conchide dr. Ersin Çelikbaş.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: GEO
