La aproape cinci secole de la cucerirea continentului american, două mumii incașe descoperite în Chile au oferit dovezi concludente despre cum a ajuns variola în Lumea Nouă și ce efecte a avut asupra băștinașilor. Prin analizarea ADN-ului antic al virusului variolei, cercetătorii au demonstrat, în premieră, că boala a fost, într-adevăr, adusă în acest spațiu de coloniștii europeni, scrie revista franceză GEO. Studiul oferă, totodată, o perspectivă asupra modului în care virușii se pot adapta la om și se poate ajunge la transmiterea bolii de la un individ la altul.
Timp de secole, istoricii le-au atribuit coloniștilor europeni introducerea variolei în America. Un nou studiu a furnizat acum primele dovezi genetice în acest sens. Acest studiu a fost publicat în Live Science.
Analizând ADN-ul a două mumii incașe descoperite în nordul statului Chile, cercetătorii au identificat cele mai vechi genomuri virale descoperite vreodată pe continentul american. Descoperirea lor, publicată în revista „Science”, aduce o lumină nouă asupra uneia dintre cele mai mari catastrofe sanitare din istorie.
CITEȘTE ȘI: De ce mirosul mumiilor egiptene îi ajută pe oamenii de știință să descifreze secrete vechi de 2.000 de ani?
Este important de menționat că, până în prezent, relatările despre sosirea variolei în America s-au bazat în principal pe consemnările scrise ale coloniștilor europeni. Deși documentele istorice atestau o epidemie inițială în zona Caraibilor, în 1518 — în timpul cuceririi spaniole —, nicio dovadă moleculară nu confirmase anterior originea virusului și nici nu îi urmărise cu precizie evoluția.
Cercetătorii au identificat acum ADN-ul virusului variolei în rămășițele a doi adulți incași mumificați, care au trăit între anii 1492 și 1631. Această descoperire reprezintă cea mai veche urmă genetică cunoscută a bolii pe continentul american.
CITEȘTE ȘI: Mormintele antice oferă informații prețioase despre afecțiunile oamenilor și medicina de atunci
Un virus din Europa care a provocat moartea a milioane de indigeni
„Niciunul dintre noi nu se aștepta să găsească ADN al virusului variolei în probele analizate. A fost o adevărată surpriză. Nu cred că au existat însemnări istorice care să menționeze variola în această comunitate anume. Așadar, nimeni nu se aștepta să descopere dovezi ale existenței bolii.”, explică Shigeki Nakagome, genetician la Trinity College Dublin și coautor al studiului.
Echipa nu căuta, de fapt, agenți patogeni antici, ci era interesată de istoria genetică a populațiilor din regiune.
Analiza celor două genomuri relevă faptul că acestea sunt aproape identice, ceea ce sugerează că cei doi indivizi au fost infectați în timpul aceleiași epidemii sau de o tulpină care circula în aceeași perioadă.
CITEȘTE ȘI: Cum arăta Otzi, omul ghețurilor? FOTO
Comparând aceste genomuri antice cu cele ale tulpinilor europene moderne, oamenii de știință au stabilit că ele aparțineau unei linii dispărute, provenită dintr-un strămoș comun apărut în Europa în jurul anului 1296. Această tulpină reprezintă o verigă evolutivă între virusurile europene medievale și formele mai recente ale bolii. „Oferim prima dovadă moleculară a introducerii variolei în America prin intermediul colonizării”, punctează Shigeki Nakagome.
Această descoperire confirmă ceea ce istoricii bănuiau de multă vreme: boala a însoțit expansiunea europeană și s-a răspândit rapid în rândul populațiilor care nu fuseseră niciodată expuse virusului. Consecințele au fost devastatoare, iar cercetătorii estimează că variola a provocat moartea a trei-patru milioane de indigeni. Se consideră că, alături de violența cuceririi, sclavie și alte boli aduse din Europa, aceasta a contribuit la dispariția a aproximativ 90% din populația originară a Americilor până în anul 1600.
Variola: un virus care s-a adaptat la oameni?
Studiul aduce, de asemenea, noi informații despre evoluția biologică a virusului. Analizele arată că, în timp, mai multe mutații au dezactivat genele care îi permiteau virusului „Variolei” să infecteze alte specii de animale. „Din acel moment, virusul variolei s-a specializat să afecteze doar oamenii”, explică Bruno Romero González, biolog specializat în biologie computațională la Trinity College Dublin și autorul principal al studiului. Se pare că această adaptare a făcut ca virusul să devină, treptat, mai eficient în transmiterea de la un om la altul…
Pentru Anne Stone, antropolog la Universitatea de Stat din Arizona, care nu a participat la studiu, această descoperire reprezintă un moment de cotitură. „Această lucrare este cu adevărat remarcabilă, întrucât știm din documentele istorice că variola a avut un impact uriaș asupra populațiilor indigene din cele două Americi. Acest studiu ne oferă prima descriere a agentului patogen din perioada colonială”, nuanțează cercetătoarea. Astfel, sunt confirmate relatările istorice despre o epidemie masivă care a cuprins întregul continent.
Cercetări care ar putea veni în sprijinul oamenilor de știință
Dincolo de importanța sa istorică, această cercetare ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine evoluția virusurilor actuale. Anne Stone subliniază, în mod special, faptul că mpox – cunoscut anterior sub numele de variolă a maimuței – aparține aceleiași familii ca variola umană și ar putea trece printr-un proces de adaptare similar. „Este întotdeauna util să studiem agenți patogeni antici, deoarece acest lucru ne ajută să înțelegem modul în care aceste virusuri se adaptează la noi”, conchide experta.
Autorii speră acum să găsească și alte mostre de ADN antic al virusului „variola” în diverse regiuni ale Americilor, pentru a putea reconstrui cu mai mare precizie modul în care s-a răspândit boala.
Acest studiu vine, de asemenea, în completarea altor dovezi arheologice descoperite anterior – mai exact, cele referitoare la scheletele a doi copii din secolul al XVI-lea, găsite în Peru, ale căror leziuni osoase sugerau deja o infecție cu variolă.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Pixabay.com
CITEȘTE ȘI: Într-o peșteră de pe „Acoperișul Lumii”, au fost descoperite dovezi despre o populație necunoscută până acum
