Fumătorii nu sunt singurii expuși riscului de a dezvolta cancer pulmonar. Chiar dacă statisticile arată că în 80% dintre cazuri acest viciu a fost cel care a favorizat apariția bolii, în ultimii ani, poluarea a devenit o problemă tot mai mare, având efecte semnificative asupra sănătății oamenilor.
Dr. Bogdan Tănase, medic primar în chirurgie toracică și chirurgie generală, atrage atenția că tipul acesta de cancer este una dintre cele mai grave afecțiuni oncologice, fiind principala cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial.
„În România, avem peste 10-11.000 de cazuri noi pe an, iar numărul de decese este aproape identic cu incidența, din păcate. Fumatul rămâne principalul factor de risc, dar nu este singurul. În ultimii ani, observăm tot mai multe cazuri la persoane care nu au fumat niciodată. Expunerea constantă la poluare, în special la particulele fine provenite din trafic, joacă un rol important. Există și factori profesionali, cum ar fi contactul cu azbest, silice sau radon. În plus, unele boli pulmonare cronice, inflamația persistentă a căilor respiratorii și predispoziția genetică pot favoriza apariția cancerului. Când mai mulți factori acționează simultan, riscul crește considerabil.”, punctează interlocutorul Ordinea Zilei.
În țara noastră, educația prevenirii nu există încă, iar oamenii continuă să evite să meargă la medic, pe motiv că nu-i doare nimic, așa că nu au de ce să-și facă investigații. Iar tipul acesta de atitudine se reflectă direct asupra cazurilor grave cu care medicii sunt nevoiți să lupte. Iar în rândul pacienților cu boli oncologice fenomenul acesta este cel mai evident.
Cancerul pulmonar, de exemplu, face mii de decese în România, în contextul în care sunt depistate anual în medie cam 10-11.000 de cazuri noi. Mulți dintre pacienții care au dezvoltat această afecțiune ajung mult prea târziu la medic, astfel că posibilitățile terapeutice de care pot beneficia sunt destul de limitate.
Screeningul salvează vieți!
„Cancerul pulmonar nu doare în stadiile incipiente, iar acesta este unul dintre motivele pentru care se descoperă târziu. Semnele care trebuie să alarmeze sunt tusea persistentă sau modificarea caracterului tusei la un fumător cronic, tusea cu sânge, dificultățile de respirație, durerile toracice sau răgușeala care persistă. Și pierderea inexplicabilă în greutate, oboseala accentuată sau infecțiile respiratorii repetate pe aceeași zonă pulmonară trebuie investigate. Chiar dacă par simptome minore, ele pot ascunde o afecțiune serioasă.”, subliniază dr. Bogdan Tănase.
Medicul punctează faptul că singura metodă cu adevărat eficientă pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar este CT-ul toracic cu doză mică de iradiere, cunoscut ca „Low Dose CT”. „Această investigație poate identifica leziuni milimetrice, imposibil de observat pe o radiografie simplă. Pentru persoanele cu risc crescut – fumători, foști fumători sau persoane expuse profesional – recomandăm un astfel de control anual. Diagnosticul pus la timp poate face diferența între o boală curabilă și una avansată.”, explică interlocutorul Ordinea Zilei.
În cazul acestei boli, de cele mai multe ori cu simptome ascunse, radiografia pulmonară nu ajută în stabilirea unui diagnostic, având în vedere că nu are rezoluția necesară pentru a depista tumorile mici, mai ales pe cele situate în zone periferice.
CITEȘTE ȘI: Pământul se sufocă! Poluarea distruge omenirea
„Am avut pacienți cu radiografii aparent normale, la care CT-ul a evidențiat formațiuni canceroase. Radiografia poate fi un punct de plecare, dar nu este o metodă de screening pentru cancerul pulmonar.”, indică medicul.
Ghidurile internaționale recomandă efectuarea anuală a unui CT toracic cu doză mică pentru persoanele cu vârsta între 50 și 80 de ani care au fumat cel puțin 20 de pachete pe an și care fumează activ sau au renunțat în ultimii 15 ani.
„Pentru persoanele nefumătoare, dar expuse la poluare, nu există încă un program oficial de screening. Totuși, aceste persoane ar trebui să fie monitorizate atent și să solicite o evaluare medicală dacă apar simptome respiratorii persistente. În viitor, este posibil ca și expunerea la poluare să devină criteriu formal pentru includerea în programele de screening.”, apreciază dr. Bogdan Tănase.
CITEȘTE ȘI: Lecția de sănătate. Prin utilizarea în exces a antibioticelor, omul pierde războiul cu infecțiile
De altfel, medicul este de părere că, deși fumatul este responsabil pentru peste 80% dintre cazuri, nu trebuie să ignorăm poluarea, care devine un factor tot mai relevant. „Particulele invizibile din aer, mai ales cele cu dimensiuni sub 2,5 microni, pătrund adânc în plămân și produc inflamații cronice. Aceste inflamații pot modifica structura celulară și pot declanșa transformări maligne. Chiar și un nefumător care trăiește într-un oraș foarte poluat este expus, pe termen lung, unui risc semnificativ de a dezvolta cancer pulmonar. În ultimul deceniu, incidența cancerului pulmonar la bărbați fumători s-a stabilizat, dar la femei și la nefumători a crescut notabil. Aceasta se explică prin schimbările în comportamentul de fumat și prin creșterea expunerii la poluare. Vârsta medie de diagnostic a scăzut, iar boala apare tot mai des la persoane active, între 50 și 65 de ani. Practic, profilul pacientului s-a schimbat: nu mai vorbim doar despre fumători în vârstă, ci și despre persoane tinere, care trăiesc sau lucrează în medii poluate.”, argumentează specialistul.
CITEȘTE ȘI: Alarmant! 10% dintre cancerele depistate în Europa sunt asociate cu poluarea
Cancerul pulmonar este o boală curabilă
Cancerul pulmonar este o afecțiune curabilă, pentru care există tratament. De altfel, în ultimii ani opțiunile terapeutice s-au diversificat și le oferă medicilor posibilitatea de a apela la soluții adaptate fiecărui pacient în parte. Important este însă ca boala să fie depistată la timp!
„Această boală este considerată agresivă pentru că, în marea majoritate a cazurilor, este diagnosticată în stadii avansate. În primele faze, nu există simptome clare, iar atunci când apar primele semne, de obicei tumora a depășit deja plămânul sau a metastazat. Din acest motiv, pacienții ajung la medic târziu, când tratamentul curativ devine dificil. Tratamentul este stabilit de o echipă multidisciplinară și include chirurgie, chimioterapie, radioterapie, imunoterapie sau terapii țintite. Chirurgia toracică are un rol esențial. În stadiile incipiente, este metoda curativă principală, iar în formele local-avansate poate fi combinată cu tratamente sistemice. Totul depinde de momentul diagnosticului – cu cât boala este descoperită mai devreme, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari!”, nuanțează interlocutorul Ordinea Zilei.
Primul pas în lupta cu o asemenea afecțiune este confirmarea histologică, adică obținerea unui diagnostic cert prin biopsie.
„Urmează determinarea tipului tumoral și a profilului molecular, care ne ghidează alegerea tratamentului. Pacientul trece apoi printr-o stadializare completă – prin investigații imagistice, PET/CT sau mediastinoscopie – iar cazul este discutat într-o comisie multidisciplinară. Tratamentul poate fi chirurgical, sistemic sau combinat, în funcție de stadiul bolii. Urmărirea pacientului după tratament este la fel de importantă, pentru a depista eventualele recidive sau complicații.”, detaliază dr. Bogdan Tănase.
Cercetarea internațională a adus terapii revoluționare – imunoterapia și tratamentele țintite molecular – care au schimbat complet prognosticul pacienților cu cancer pulmonar. „În România, aceste tratamente sunt disponibile, însă accesul la ele nu este încă uniform. Avem nevoie de centre specializate, de laboratoare acreditate pentru testare moleculară și de un sistem de rambursare care să acopere întreg procesul, de la diagnostic până la tratament.”, precizează medicul.
Prevenirea trebuie să devină o prioritate reală!
România are nevoie de o politică de sănătate în care cheia trebuie să fie prevenirea bolilor. În opinia interlocutorului Ordinea Zilei, este necesară dezvoltarea unor campanii anti-fumat susținute. De asemenea, este nevoie de politici ferme pentru reducerea poluării și de programe naționale de screening dedicate persoanelor cu risc crescut.
În plus, trebuie scurtat traseul pacientului de la suspiciune la diagnostic, printr-o mai bună colaborare între medicii de familie, pneumologi și chirurgi toracici. „Prevenirea trebuie să devină o prioritate reală! Prevenirea costă incomparabil mai puțin decât tratamentul unei boli avansate!”, mai spune medicul.
Chiar dacă în prezent, Programul Național de Oncologie a făcut progrese este nevoie de mult mai mult pentru a face față numărului tot mai mare de cazuri. „Avem nevoie de un registru național actualizat, de un acces rapid la investigații și de extinderea rambursării pentru testările genetice. Este important ca programul acesta să nu fie doar un mecanism de decontare, ci un instrument de prevenire și coordonare, care să includă și componenta de screening.”, transmite dr. Bogdan Tănase.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
