Diabetul a devenit o problemă de sănătate publică, la nivel global, iar dacă nu se vor lua măsuri urgente, cazurile de îmbolnăviri vor crește alarmant. De altfel, pe plan internațional, s-a agreat utilizarea termenului de epidemie de diabet.
Profesor doctor Maria Moţa, membră a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD), a atras atenția asupra legăturii care există între acestă boală și obezitate. Expertul a subliniat că ritmul de creştere a diabetului zaharat poate fi încetinit doar atunci când va putea fi stăpânită obezitatea.
„S-a agreat internaţional să se folosească termenul de epidemie de diabet şi aş mai completa că epidemia încă nu s-a încheiat cu toate măsurile noastre, mai mult teoretice. Pentru că în practică e foarte greu să faci prevenţie, dar conştientizând populaţia, epidemia nu s-a încheiat şi convingerea mea tot mai mare este că vom încetini ritmul de creştere a diabetului zaharat în momentul în care vom stăpâni obezitate. În 2016, au fost ultimele date statistice stabile publicate legat de epidemia de suprapondere şi obezitate. Şi atunci se discuta că avem un 1.900.000.000 de persoane în lume cu surplus ponderal, iar dintre acestea 600 de milioane având obezitate”, a declarat dr. Maria Moţa.
Specialistul a avertizat că ultimele date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că până în 2030 se poate previziona statistic că vor exista peste două miliarde de persoane cu surplus ponderal, iar din acestea în jur de un miliard vor avea obezitate.
CITEȘTE ȘI: Cum să faci mișcare atunci când ai diabet
„E foarte mult şi ne arată riscul foarte mare de diabet zaharat de tip doi, de steatoză hepatică, cu toate complicaţiile de boli cardiovasculare şi bolile renale. Pot să fie agravate de obezitate bolile endocrine, ovarul polichistic, hipotiroidismul, bolile osteoarticulare şi o grămadă întreagă de afecţiuni. Şi atunci zic, deşi obezitatea este ostentativ vizibilă, nu înţelegem, eu, personal, nu înţeleg cum încă se discută dacă este o boală cu statutul ei. Recunoaştem toate complicaţiile obezităţii, sunt o serie de boli care vin ca şi complicaţii ale obezităţii, iar obezitatea este cauză primară şi nu încercăm şi nu luăm măsuri foarte drastice pentru a o preveni”, a subliniat medicul.
Statistica referitoare la România
Prof. dr. Maria Moţa este investigatorul principal al studiului PREDATORR (Studiul Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Uricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi), unicul de acest fel efectuat vreodată în România.
Datele incluse în acest studiu arată că aproape 30% din populaţia României avea disglicenie în urmă cu zece ani, adică 18,5% aveau pre-diabet, iar 11,6% aveau diabet.
„Situaţia prezentată la nivel global, la nivel mondial, este mult mai mică în cifre faţă de în realitate. Când am demarat studiul PREDATORR ştiam că în România în jur de între 4% şi 5% din populaţia adultă între 20 şi 79 de ani are diabet zaharat. Studiul PREDATORR care a fost derulat după toate reglementările unui studiu epidemiologic ne-a arătat că 11,6%, deci de două, aproape de trei ori mai mulţi aveau diabet decât se estima (…) Vă imaginaţi acum 10 ani, aproape 65% din populaţie avea suprapondere şi obezitate, doar 31% parcă obezitate şi vreo 35% suprapondere, ceea ce e un procent foarte, foarte mare. Iar 18,5% aveau pre-diabet plus 11,6% diabet. Deci aproape 30% din populaţia României, acum 10 ani, avea disglicenie, o perturbare a echilibrului glucidic”, a detaliat expertul.
CITEȘTE ȘI: Exerciţiile fizice practicate regulat reduc riscul de diabet de tip 2
Din studiul PREDATORR mai reiese că 11,6% dintre românii cu vârsta între 20 şi 79 de ani suferă de diabet zaharat de tip 2, ceea ce însemna în jur de 1.967.200 de personae.
Din păcate, această cercetare include date de acum un deceniu, deoarece nimeni din România nu a mai elaborat nici până atunci şi nici de atunci încoace vreun astfel de studiu, din cauza dificultăţii şi a eforturilor pe care le impune o astfel de analiză.
CITEȘTE ȘI: Obezitatea ucide!
„Nu există alt studiu. E foarte, foarte dificil de efectuat. Eu am fost sclav timp de trei ani. Sigur, toate datele au fost computerizate, interpretate statistic, dar pentru că nu înţelegeam foarte bine statistica, măsurile, metodele, era foarte sofisticat, eu am verificat fiecare rezultat inclusiv prin regula de trei simplă şi n-a fost simplu, analizând structura populaţiei pe sex şi pe grupe de vârstă, pentru că toate raportările sunt şi în funcţie de grupa de vârstă şi în funcţie de sex. Deci e foarte greu şi costurile sunt foarte, foarte mari şi nu sunt multe instituţii, sponsori cu disponibilitate de a susţine un astfel de studiu. Deci e foarte, foarte greu din toate punctele de vedere şi să-ţi asumi responsabilitatea publicării unor rezultate dificile”, a mai subliniat dr Maria Moţa.
Doctorul Maria Moţa participă la Conferinţa Naţională „Interdisciplinaritate şi Cercetare în Diabetul Zaharat” organizată la Târgu Mureş, de miercuri până vineri, de Academia de Ştiinţe Medicale şi Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade”din Târgu Mureş.
Registrul Naţional de Diabet Zaharat şi Prediabet
Comisia Naţională de Diabet a Ministerului Sănătăţii va realiza Registrul Naţional de Diabet Zaharat şi Prediabet, care va funcționa ca o ca o platformă electronică în proprietatea Ministerului Sănătăţii, fiind administrat de Institutului Naţional de Sănătate Publică.
Datele medicale ale pacienţilor cu prediabet şi diabet zaharat vor fi înscrise într-o bază de date unică la nivel naţional, ce poate fi în interconexiune cu dosarul electronic de sănătate al pacientului din cadrul Platformei informatice din asigurările de sănătate, se arată într-un comunicat transmis de comisie.
CITEȘTE ȘI: Pandemia de obezitate se poate vindeca printr-un un stil de viață sănătos și 30 de minute de mișcare pe zi
În contextul creșterii numărului de persoane diagnosticate cu această boală, modificarea legislaţiei privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului zaharat reprezintă „un pas extrem de important” atât pentru persoanele cu diabet, pentru populaţia aflată la risc, dar şi pentru comunitatea medicilor diabetologi.
Planul naţional de prevenţie a diabetului zaharat va fi elaborat de o comisie interministerială, având în vedere faptul că problemele de sănătate publică au caracter trans-sectorial, fiind influenţate de factori socio-economici, educaţionali, biologici, de mediu, stil de viaţă, asigurarea cu servicii de sănătate, calitatea şi accesibilitatea serviciilor de sănătate.
Planul naţional de prevenţie va cuprinde beneficiarii şi participanţii la intervenţiile adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces, precum şi drepturile şi obligaţiile acestora. Totodată, va include competenţele şi responsabilităţile participanţilor la intervenţiile adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces, precum şi responsabilităţile autorităţilor şi instituţiilor publice cu atribuţii în implementarea măsurilor de prevenire şi depistare precoce a diabetului.
CITEȘTE ȘI: Obezitatea infantilă apare cu o frecvență mai mare și la vârste mai mici decât în urmă cu un deceniu
Intervenţiile adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces din cadrul Planului naţional de prevenţie vor fi finanţate, după caz, de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la bugetele locale, din donaţii şi sponsorizări, precum şi din alte surse legal constituite.
În Planul naţional de prevenţie vor fi parte activă medici diabetologi, dar şi medici din toate specialităţile care au rol în prevenţia, depistarea şi tratarea diabetului zaharat şi prediabetului, precum şi personalul acreditat care oferă servicii conexe actului medical, educaţie terapeutică, tratament farmacologic sau dispozitive medicale.
Stimulente pentru medicii de familie care depistează precoce diabetul
Tot pentru a încuraja depistarea din timp a cestei boli, medicina de familie a fost direct implicată în prevenţia diabetului prin stimulentele financiare pe care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) le acordă medicilor de familie în vederea depistării precoce a acestei afecţiuni.
Statisticile CNAS arătau că, la nivelul lunii iunie 2023, un număr de 1.000.100 de pacienţi incluşi în Programul naţional de diabet partea curativă.
În acest context, s-a decis ca, începând cu data de 1 iulie, odată cu implementarea noilor norme la Contractul cadru, medicina de familie din ţara noastră este direct implicată în prevenţia diabetului prin acele stimulente financiare pe care le acordăm medicului de familie pentru depistarea precoce a diabetului zaharat cu ajutorul unor analize de laborator pe care CNAS le oferă gratuit întregii populaţii pentru a putea fi depistată această maladie, o dată pe an.
CITEȘTE ȘI: Epidemie de obezitate în Europa!
Pe de altă parte, prevenția este încurajată prin plata şi stimularea financiară a medicilor de familie de a consilia pacientul în legătură cu stilul de viaţă, cu comportamentul alimentar, cu nivele de activitate fizică ori consumul de alcool sau nivele de stres ori minime sfaturi nutriţionale.
Diagnosticarea diabetului
Excesul de kilograme este un factor de risc principal în declanşarea diabetului zaharat. Dacă în urma analizelor reiese că pacientul este supraponderal sau obez, se efectuează testul de glicemie pentru depistarea diabetului zaharat sau a prediabetului (conform ghidului Asociaţiei Americane de Diabet din 2019; The American Diabetes Association – „Standards of Medical Care în Diabetes”).Diagnosticul este stabilit atunci când două măsurători diferite arată valori ale glucozei din sânge de peste 126 mg/dl (valori măsurate dimineața, după 8-10 ore de post alimentar). O altă analiză care poate ajuta în diagnosticare este hemoglobina glicozilată A1c, care trebuie să fie de cel puțin 6.5% pentru a indica prezenţa diabetului zaharat.Medicii recomandă persoanelor de orice vârstă, supraponderale sau obeze (IMC mai mare decât 25 kg/m2) și care au o rudă de gradul I cu diabet, să își testeze periodic valorile glicemiei. Acelaşi lucru este recomandat şi în cazul celor care au indicele de masă corporală normal, dar sunt sedentari şi în familie au cazuri de diabet zaharat.Diabetul zaharat netratat prezintă un risc crescut pentru complicații precum retinopatia diabetică (afectarea ochilor), insuficiență renală (afectarea rinichilor), boli cardiovasculare, afecțiuni ale nervilor periferici (piciorul diabetic) şi accidente vasculare cerebrale.
