În inima Bavariei, săpăturile de la Manching oferă o perspectivă fascinantă asupra lumii celtice. Între meșteșuguri, simboluri rituale și organizare socială avansată, descoperirile rescriu istoria unor comunități aflate de mult timp în umbră, arată revista franceză GEO.
40.000 de obiecte au fost scoase la lumină, 1.300 de structuri au fost documentate. Acesta este rezultatul a trei ani de săpături intensive în orașul fortificat Manching (sud-estul Germaniei), considerat cea mai bine studiată așezare celtică din Europa Centrală.
Numeroasele descoperiri, anunțate de Oficiul de Stat Bavarez pentru Conservarea Monumentelor Istorice (Bayerisches Landesamt für Denkmalpflege, BLfD) pe 13 august 2025, oferă detalii fără precedent despre organizarea, cultura și credințele misterioaselor popoare celtice, care au lăsat în urmă puține înregistrări scrise.
Rămășițe ale unei vieți celtice înfloritoare
Situat la câțiva kilometri de Ingolstadt (Bavaria Superioară), oppidumul – o așezare vastă a popoarelor celtice – din Manching, ocupat de la sfârșitul secolului al IV-lea î.Hr., și-a atins apogeul în secolul al II-lea î.Hr., când a fost fortificat.
Devenit un important centru politic și economic la nord de Alpi, putea găzdui apoi până la 10.000 de oameni.
Până în prezent, doar 12-13% din cele 400 de hectare ale sitului clasificat drept monument istoric au fost explorate temeinic, inclusiv 6.800 de metri pătrați între 2021 și 2024 de către o echipă multidisciplinară, ca parte a lucrărilor de securizare a Drumului Național 16.
Iar descoperirile făcute sunt fascinante. S-au găsit primele indicii legate de consumul de pește de către celții locali – pe lângă cereale, carne de vită și carne de porc, fiind descoperite rămășițe de oase și solzi. „Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere amplasarea așezării între râurile Paar și Dunăre, dar până acum, consumul de pește în Manching nu a fost documentat”, explică dr. Stefanie Berg, șefa Departamentului de Conservare Arheologică de la BLfD.
CITEȘTE ȘI: A fost condusă societatea antică celtică de femei? Cercetări recente conduc spre această ipoteză

În mod similar, au fost identificate urme ale unei forje, oferind dovezi clare ale metalurgiei fierului în oppidum. Au fost descoperite diverse cartiere meșteșugărești, cu zone pentru reciclarea lemnului, metalului și ceramicii – dovezi ale unei preocupări pentru conservarea resurselor, încă din acea vreme.
Secrete celtice pe fundul unei fântâni ritualice
Cea mai interesantă descoperire este, fără îndoială, cea a unei fântâni de lemn datată în jurul anilor 120-60 î.Hr., care conține un ansamblu excepțional de obiecte (32 de obiecte metalice, peste 50 de vase ceramice), oase de animale (vite, porci și oi) și rămășițe umane aparținând a cel puțin trei persoane, inclusiv două schelete relativ bine conservate. „O raritate într-o singură structură din Manching”, subliniază experții.
Numărul mare de obiecte metalice de pe sit reprezintă o provocare deosebită pentru BLfD. Peste 15.000 de fragmente au fost înregistrate prin intermediul a 2.034 de radiografii în atelierele de restaurare ale Oficiului, dezvăluind informații valoroase despre materiale, starea de conservare, datare și utilizarea acestor artefacte.
Printre acestea se număra o statuetă din bronz, înaltă de 75 de milimetri, a unui războinic celtic, sculptată cu un minuțios design în secolul al III-lea î.Hr. „[Este] o lucrare deosebit de complexă și delicată. A fost realizată din bronz masiv folosind tehnica cerii pierdute. Mai întâi, se modelează o figură de ceară foarte detaliată, se acoperă cu lut, iar apoi ceara se topește. Golul rezultat este apoi umplut cu bronz topit. Pe capul figurinei se află un inel, care probabil a fost folosit pentru a o suspenda, de exemplu, de un colier.”, menționează Thomas Stöckl, restaurator la BLfD.
CITEȘTE ȘI: Misterul comorii de la Rosemarkie. Podoabele au stat ascunse aproape trei mii de ani. FOTO
Aceste obiecte prețioase, acum proprietate a statului, se vor alătura colecțiilor publice. Cercetările viitoare vor permite o interpretare mai profundă. „Oppidumul Manching are o valoare inestimabilă pentru știință.[…] Datorită diversității descoperirilor din ultima campanie, putem vedea cum era organizată așezarea din epoca fierului târziu, cum trăiau, munceau și mâncau oamenii acolo, ce relații comerciale întrețineau și ce abilități tehnice dezvoltau.”, conchide profesorul Mathias Pfeil, curator general al BLfD.

