Get this Widget

Rețeta sigură pentru a te transforma într-un geniu

0

Ai impresia că ai putea fi genial? Consideri că ai o inteligență peste medie și ai vrea să te convingi dacă esti într-adevăr “sărutat de geniu”? Publicația The Week prezintă o analiză surprinzătoare a caracteristicilor necesare pentru a fi genial, iar accentul nu cade pe inteligența ieșită din comun ci pe capacitatea de muncă până dincolo de epuizare într-un domeniu de care trebuie să fii preocupat în mod aproape obsesiv.

Conform acestui material, există cinci caracteristici care indică genialitatea.

Prima dintre aceste calități este de a te lăsa condus de curiozitate. În cartea sa, “Creativity”, eminentul psiholog american de origine ungară Mihaly Csikszentmihalyi, fostul șef de catedră al Facultății de Psihologie din cadrul Universității din Chicago, dar și al catedrei de sociologie și antropologie de la Lake Forest College, a realizat interviuri cu 91 de indivizi excepționali din diverse domenii, printre care și 14 laureați ai Premiului Nobel. Una dintre concluziile sale este că “persoanele creative de succes trebuie să dispună din abundență de două lucruri: curiozitate și motivație”. Aceste persoane sunt absolut fascinate de subiectul lor de excelență, iar chiar dacă alții pot fi mai inteligenți, dorinta puternică a primilor de a reuși rămâne factorul decisiv .

O altă caracteristică ne dezvăluie că accentul nu cade nici măcar pe educația superioară și excelența universitară, ci pe perseverența în domeniul de interes. Nu toate geniile au avut un IQ extrem de ridicat și nu toate geniile au avut doctoratul luat. De fapt, conform acestei analize, majoritatea geniilor au avut un nivel al educației similar abandonului școlar în etapele de învățământ liceal.

Keith Simonton, profesor la University of California din Davis, a coordonat un studiu la scară mare, concentrat pe mai mult de 300 de personalități creatoare care au trăit în perioada 1450 – 1850.

Dintre acestea evident că nu puteau lipsi personalități precum Leonardo da Vinci, Galileo, Beethoven sau Rembrandt. Keith Simonton a determinat nivelul formal de educație de care au beneficiat aceștia și le-a măsurat nivelul de excelență în funcție de spațiul care le-a fost acordat într-o serie de lucrări de referință. El a descoperit că relația dintre educație și eminență, atunci când este transpusă într-o funcție grafică, arată ca o literă “U” răsturnată: Cei mai eminenți și creativi indivizi au fost cei care au primit un nivel moderat de educație, corespunzător aproximativ primelor zece clase. Mai puțină educație decât zece clase, sau mai multă, corespunde în grafic unei eminențe creative din ce în ce mai reduse.

Însă ce-i unește pe toți oamenii geniali în domeniul lor este capacitatea extraordinară de muncă în respectivul domeniu.

Majoritatea covârșitoare a oamenilor de geniu sunt dependenți de munca lor. Cele mai mari genii au fost oamenii care se scufundă complet în domeniul lor de interes, cei care își dedică întreaga viață, fără a ține cont de familie sau de prieteni, acestui domeniu, cei care acumulează un nivel impresionant de cunoștiințe de detaliu din respectivul domeniu după mii de ore de dedicare totală și care mereu împing mai departe frontierele propriilor cunoștiințe în domeniul lor de excelență.

O altă caracteristică a geniului ține de modul în care își testează ideile.

Profesorul american de psihologie Howard Gardner, de la Universitatea Harvard, a studiat genii precum Picasso, Freud și Stravinsky, din domenii diferite de excelență, și a identificat la toți un model similar de analiză, testare și feedback.”Indivizii creativi își petrec o mare parte din timp gândindu-se la ceea ce și-au propus să obțină, fie că au sau nu succes, iar dacă nu au succes se gândesc la ce ar putea să schimbe din abordarea lor”, susținea Gardner.

Într-un studiu realizat asupra a 35 de artiști, expertul în creativitate Jacob W. Getzels (Universitatea din Chicago) și Mihaly Csikszentmihalyi arătau că,în cazurile cu cel mai ridicat nivel de creativitate din grupul lor de studiu, indivizii sunt mai deschiși la experimentare și la reformularea ideilor din proiectele la care lucrează, mai deschiși la nou prin comparație cu personalitățile mai puțin creative.

O altă condiție sine qua non a geniului este sacrificiul. Timpul este dedicat aproape în exclusivitate domeniului de interes, iar multe alte lucruri importante pentru alți oameni sunt pur și simplu ignorate.

Din această cauză oamenii geniali sunt de cele mai multe ori singuri, fără familie și fără prieteni și au în societate mai degrabă un comportament retras, timid. Ei nu știu să relaționeze cu ceilalți oameni pentru că le lipsește această practică.

Conform aceluiași Mihaly Csikszentmihalyi, concentrarea exclusivă și obsedantă asupra unei pasiuni de viață este un lucru tipic pentru oamenii cu un nivel ridicat de creativitate. Csikszentmihalyi, care în perioada 1990 – 1995 a studiat viețile a 91 de genii creatoare din diferite domenii- artă, știință, afaceri sau guvernare – ajungea la concluzia că majoritatea acestora au fost niște paria încă din adolescență. Adolescenții care se manifestă prea gregar pentru a petrece timp singuri nu reușesc de multe ori să-și cultive talentele “pentru că exercițiile de muzică sau matematică implică o solitudine de care se tem“, scria el.

Csikszentmihalyi vorbește despre existența unui fel de “pact faustian” pe care geniile îl fac pentru a asigura cultivarea talentelor lor excepționale. “Natura acestui pact diferă“, scria el în cartea “Creating Minds: An Anatomy of Creativity Seen Through the Lives of Freud, Einstein, Picasso, Stravinsky, Eliot, Graham and Ghandi”. “În anumite cazuri (Freud, Eliot, Gandhi) acest pact implică decizia de a duce o existență de-a dreptul ascetică, în alte cazuri implică auto-impunerea izolării (Einstein, Graham), sau în cazul lui Picasso implică scandaloasa exploatare a celor din jurul său, iar la Stravinsky implică o relație beligerantă, combativă cu toți ceilalți, chiar cu prețul corectitudinii și al moralei“.

Ultima condiție care definește un geniu este faptul că acesta muncește exclusiv din pasiune și nu pentru bani. Pasiunea produce rezultate de calitate superioară celor obținute pentru câștigul financiar și duce la un succes mai mare pe termen lung, chiar dacă, din păcate, de multe ori s-a întâmplat ca respectivul om de geniu să nu apuce să fie contemporan cu propriul său succes.

Autor: Isabela Nicolescu
Foto:Pixabay.com
Facebook Comments

Share.

Leave A Reply