O tăbliță din lut, descoperită în Turcia, sugerează că, în timpul unui război civil care a avut loc în urmă cu trei milenii, Imperiul Hitit și-a văzut orașele atacate din toate părțile. O rugăciune, înscrisă într-o altă limbă, pare să înregistreze un ritual sacru antic, săvârșit de un rege hitit îngrijorat.
În Anatolia centrală (Turcia de astăzi), sunt lucrări arheologice complexe datorită cărora au fost obținute rezultate uimitoare și detalii despre civilizația hitiților, dar și despre cele care au urmat, arată revista franceză GEO.
În districtul Karakeçili, la aproximativ 60 de kilometri sud-est de Ankara (centrul Turciei), arheologii fac în prezent săpături în situl Büklükale și cele două zone ale sale, „orașul de jos” și „orașul de sus”.
Sub conducerea lui Kimiyoshi Matsumura, de la Institutul Japonez de Arheologie Anatoliană, au fost deja descoperite rămășițele mai multor perioade de ocupație: otomană, elenistă, lidiană, cimeriană – cu identificarea unei cetăți antice foarte căutate – și recent hitită, ale cărei așezări datează din jurul anului 2000 î.Hr.
În mai 2023, în mijlocul acestor ruine hitite din epoca bronzului, a fost dezgropată o tăbliță din lut de mărimea unei palme, veche de 3.300 de ani.
CITEȘTE ȘI: Tăblițele ancestrale hitite au scos la iveală o nouă limbă indo-europeană. A fost folosită acum 3.500 de ani
Cu toate acestea, o primă traducere a textului scris cu litere cuneiforme – care, trebuie remarcat, nu a fost încă publicat oficial integral– pare să raporteze o invazie străină catastrofală a orașelor Imperiului Hitit în timpul unui fost război civil, informează LiveScience.
Büklükale, unul dintre marile orașe ale Imperiului Hitit
Orașul antic Büklükale, situat în cea mai îngustă parte a râului Kızılırmak, a fost locuit din epoca timpurie a bronzului până în perioada otomană, servind drept pod natural. Totuși, în perioada hitită ar fi fost un oraș mare din regiune – Anatolia centrală (Turcia de astăzi).
Primele regate hitite s-au format acolo în jurul anului 2100 î.Hr. î.Hr., înainte de a deveni o putere regională majoră în jurul anului 1450 î.Hr.
Textele egiptene antice relatează, de asemenea, ciocnirea dintre forțele faraonului Ramses al II-lea și hitiții conduși de Muwatalli al II-lea, într-una dintre cele mai cunoscute confruntări ale Antichității: bătălia de la Cades (~1274 î.Hr.), lângă Homs actual (Siria).
Arheologii confirmă că Büklükale ar fi fost, prin urmare, un mare oraș hitit. Dar descoperirile recente sugerează chiar că ar fi putut fi o reședință regală, poate lângă capitala hitită Hattusa, la aproximativ 112 kilometri spre nord-est – pe care celebrul Muwatalli al II-lea o mutase și la Tarhuntassa, mai la sud, în timpul domniei sale.
Hurrian, limba secretă a Orientului Apropiat antic
În cincisprezece ani de săpături, echipa lui Kimiyoshi Matsumura a identificat anterior doar tăblițe din lut sparte.
Cea proaspăt descoperită, în stare aproape perfectă, a fost o mană cerească…și a constituit o provocare pentru cercetători.
CITEȘTE ȘI: Știați că…cea mai veche reclamație scrisă din lume datează de acum patru milenii
Dintr-un motiv întemeiat, inscripțiile de pe această tăbliță sunt în hurrian, o limbă hurro-urarteană dispărută din Orientul Apropiat antic considerată drept „izolată”, adică nu are legături clare cu alte limbi cunoscute.
Hurrian a fost inițial limba regatului local Mittani, care a devenit un stat vasal al hitiților. Totuși, cărturarii regelui hitit au păstrat urme ale tradițiilor de cult ale vecinilor lor. Aceasta explică de ce cele aproape 30.000 de tăblițe de lut găsite la Hatusa conțin în mod regulat pasaje în alte limbi anatolo-indo-europene (akkadian, hatti, luwite, palaite etc.)… chiar și idiomuri încă necunoscute lingviștilor.
Hitiții foloseau limba hurrian în mod regulat pentru ceremoniile religioase. Cu toate acestea, limbajul este greu înțeles. Experții au petrecut câteva luni încercând să înțeleagă sensul inscripției de pe tăblița Büklükale, în caractere cuneiforme.
O primă traducere a lui Mark Weeden, profesor asociat de limbi antice din Orientul Mijlociu la University College London (Anglia), oferă noi informații: dacă primele șase rânduri în limba hitită indică faptul că „patru orașe, inclusiv capitala, Hattusa, sunt în dezastru”, cele 64 de rânduri rămase, în limbaj în Hurrian, ar constitui o rugăciune pentru victorie.
Rugăciuni pentru a manifesta victoria hitiților
Rugăciunea ar fi adresată lui Teshub (sau Teššob), zeul furtunii din fruntea panteonului hurrian. Ea l-ar lăuda inițial pe „regele zeilor” și pe strămoșii săi divini și ar menționa problemele de comunicare dintre zei și oameni, dezvăluie cercetătorii pentru LiveScience.
Cererea ar urma apoi să enumere mai multe persoane, aparent regi inamici, terminând cu o cerere pentru sfatul divin.
Pentru Kimiyoshi Matsumura, acest lucru sugerează că un ritual religios înregistrat mai târziu pe tăbliță ar fi putut fi efectuat de regele hitit la Büklükale – cu siguranță Tudhaliya II, deoarece artefactul a fost datat între 1380 și 1370 î.Hr. Locurile ar fi putut, așadar, să găzduiască o reședință regală sau un templu, ridicând orașul la un anumit statut.
Imperiul Hitit s-a prăbușit din motive încă necunoscute (dar presupuse) la începutul secolului al XII-lea î.Hr. î.Hr., în același timp cu multe civilizații mediteraneene din epoca bronzului. Cu toate acestea, invazia menționată pe tăbliță nu ar fi jucat direct un rol în acest proces, deoarece ar fi avut loc cu aproape două secole înainte, explică oamenii de știință.
Se pare că a avut loc într-o „perioadă de război civil despre care știm din alte texte [hitite]”, adaugă directorul săpăturilor. „În acest timp, inima hitiților a fost invadată din mai multe direcții simultan… și multe orașe au fost temporar distruse.” Cu siguranță, temporar, dar cu suficientă violență încât locuitorii lor – și chiar regele lor – simt nevoia să-l invoce pe zeul principal al altui panteon.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: www.livescience.com/ Kimiyoshi Matsumura, Japanese Institute of Anatolian Archaeology
CITEȘTE ȘI: Efectul Venturi, utilizat acum patru mii de ani. Pentru a-și salva civilizația, sumerienii au conceput o „mașină anti-secetă”
