Get this Widget
Cursul BNR
22 Ian 2018
 EURO = 4.6656 RON
 USD = 3.8059 RON
Cursul BNR
19 Ian 2018
 EURO = 4.6614 RON
 USD = 3.7984 RON
Mountain View
Mountain View

Unde poți accesa GRATUIT Biblia Gutenberg?

0

Biblia Gutenberg, un document celebru din secolul al XV-lea, ce marchează debutul tipăriturilor publicate pe scară largă în Europa, este disponibilă pentru consultare pe internet.

Michael Ebling, primarul unei localități din Germania, a anunțat că versiunea digitală a Bibliei Gutenberg, un document de 1.268 de pagini, însoţită de un comentariu de 144 de pagini, reprezintă “salutul oraşului Mainz către lume“.

Formatul digital al celebrului document a fost realizat pentru a comemora 550 de ani de la moartea lui Johannes Gutenberg, un celebru tipograf german care s-a remarcat prin contribuţia sa la dezvoltarea tehnologiei tipăriturilor, cetăţean al oraşului Mainz.

În jurul anului 1450, Johannes Gutenberg a inventat un nou tip de presă de tipografie, ce utiliza litere metalice detaşabile – o tehnică folosită anterior în Asia, dar care nu ajunsese niciodată până atunci în Europa.

Iniţial, 49 de copii ale Bibliei au fost tipărite. Versiunea folosită pentru realizarea acestui proiect digital a fost tipărită pe pergament şi a fost inclusă în 2001 în programul “Memory of the World”, demarat de UNESCO.

Nu este singura sursă de internet unde Biblia Gutenberg este accesibilă.Peste 1,5 milioane de pagini de scrieri vechi sunt online datorită unui proiect pus la punct, în urmă cu câțiva ani,  de Biblioteca Vaticanului și Biblioteca Bodleian a Universitătii Oxford.

Proiectul comun al celor două instituții a fost anunțat încă din 2012, când a fost făcut public faptul că se lucrează la digitalizarea unora dintre cele mai importante lucrări din colecția lor de manuscrise ebraice, grecești și de alte proveniențe. Acest proiect în valoare de 3,3 milioane de dolari este susținut de Fundația Polonsky în scopul “democratizării accesului la informații”.

Prin acest program se dorește ușurarea accesului la aceste extraordinare opere care aparțin întregii umanități. Mai mult, prin digitalizare se asigură conservarea conținutului acestor manuscrise. Printre primele manuscrise accesibile publicului larg sunt Bibliile Gutenberg de la ambele biblioteci, o biblie grecească din secolul XI și una germană din secolul XV. Adresele la care pot fi cautate aceste documente sunt: www.bodleian.ox.ac.ukwww.vaticanlibrary.va

Biblioteca Vaticanului a fost înființată în 1451 și dispune de o extraordinară colecție de manuscrise și documente din lume – peste 180.000 de manuscrise, 1,6 milioane de cărți și peste 150.000 de gravuri, desene și alte documente.

Biblioteca Bodleian este cea mai mare bibliotecă universitară din Marea Britanie și dispune de peste 11 milioane de volume și de documente.

Biblia lui Gutenberg – prima carte din Europa tipărită în masă

Biblia lui Gutenberg, cel care a inventat tiparul cu litere mobile, aducând epocii sale o veritabilă revoluţie a culturii şi civilizaţiei, este prima carte din Europa tipărită în masă.

În anul 1398 se naşte, în oraşul german Mainz, Johannes Gensfleisch zur Laden, fiind fiul unui negustor pe nume Friele Gensfleisch zur Laden, care a adoptat numele de familie „zum Gutenberg” după numele cartierului în care se mutase familia sa. Familia sa se trăgea din patricieni bogaţi, iar părinţii săi erau aurari şi băteau monedă.

Gutenberg, devenit metalurgist, bijutier şi tipograf, s-a arătat fascinat de tehnologia tipăririi, în condiţiile în care, în acei ani, în China existau deja câteva biblioteci care deţineau zeci de mii de cărţi tipărite.

Este puţin probabil ca Gutenberg să fi avut cunoştinţă, spre exemplu, de primul sistem de tipărire cu caractere mobile din lume, inventat de Bi Sheng. Şi dacă adăugăm că atât coreenii şi chinezii cunoşteau tipărirea cu litere mobile, însă sistemul nu era nici pe departe atât de larg utilizat, având în vedere complexitătea sistemului de scriere folosit, cercetările şi invenţiile lui Gutenberg capătă parcă mai multă importanţă.

Aşadar, Gutenberg, a cărui existenţă a fost marcată de exilul pricinuit de confruntările civile din 1428 dintre familiile patriciene şi breslele meşteşugăreşti, a fost nevoit să se refugieze la Strasbourg, unde s-a integrat în breasla meşterilor care prelucrau metale, iar după şase ani a revenit în oraşul natal şi şi-a continuat cercetările cu privire la tipărirea textelor scrise, îndeletnicindu-se şi cu confecţionarea oglinzilor.

Gutenberg a încercat perfecţionarea modalităţii de tipărire printr-o singură matriţă compactă, la care posibilităţile de corectare a erorilor, de adaptare şi refolosire a materialelor erau, practic, imposibile.

El descoperă o modalitate de a fabrica fiecare literă în parte şi să alinieze aceste litere pe rânduri. Încearcă mai întâi să confecţioneze litere din lemn, să le alinieze, însă calitatea tipăririi era execrabilă.

Şi fiindcă Gutenberg nu deţinea resursele necesare pentru a pune în practică invenţia sa, a fost constrâns să se asocieze cu Johannes Fust, fratele primarului din Mainz, care i-a înmânat 800 de florini, cu care a reuşit să-şi ducă aproape până la capăt proiectul de tipărire a cărţilor.

Gutenberg a reuşit să breveteze o metodă de confecţionare a literelor din plumb – în fapt un aliaj de plumb, bismut şi antimoniu, un material solid care permitea refolosirea şi, mai ales, reaşezarea în funcţie de text -, a izbutit să adapteze cerneala de tipărire pentru litere metalice, pe bază de ulei şi a creat un nou tip de presă tipografică.

Pentru primele experimente de tipărire, în 1445, Gutenberg a tipărit un fragment din Cartea sibilelor, o poezie germană din secolul al XIV-lea, însă forma literelor folosite era rudimentară. El a continuat cu fragmente din gramatica lui Aelius Donatius, pasaje dintr-o bulă papală împotriva otomanilor şi formulare-tip pentru indulgenţe.

După ce forma literelor capătă contur, iar tehnica tipografică se perfecţionează, el alege Biblia, pentru care traducerea, multiplicarea şi răspândirea erau, până atunci, activităţi laborioase şi de durată, ele fiind copiate manual, ceea ce presupunea dimensiuni foarte mari şi un preţ pe măsură.

La 23 februarie 1455, prima Biblie a lui Gutenberg ieşea de la tipar, fiind cunoscută astăzi ca Biblia cu 42 de rânduri (pe două coloane). Această lucrare însumează 2.500.000 de semne tipografice, având un total de 1.282 de pagini, în două volume, iar pentru tipărirea ei au fost necesare 290 de caractere tipografice gotice diferite, reproduse exact după scrisul de mână, lucrarea fiind multiplicată în 180 de exemplare, din care 135 au fost tipărite pe hârtie, iar restul, pe vellum. Exemplarele sunt toate diferite în ceea ce priveşte modalitatea de tipărire, ilustraţiile şi alte elemente decorative.

Imediat, Fust îi solicită rambursarea banilor, iar Gutenberg este nevoit să-i cedeze acestuia toate uneltele şi jumătate din Bibliile tipărite. Descoperirea, precum şi activitatea comercială ulterioară nu i-a adus practic niciun profit lui Gutenberg.

A apărut astfel, în Europa, o revoluţie în tipărirea cărţilor, principalul avantaj perioada de realizare incomparabil mai scurtă faţă de orice procedeu cunoscut până la acel moment. Însă lucrarea lucrarea lui Gutenberg nu este numai un monument de artă tipografică, ci se remarcă prin aşezarea în pagină deosebit de îngrijită, prin estetica elegantă a literelor şi prin corectitudinea tipografică, toate foarte uşor de observat pe cele 46 de exemplare care au supravieţuit până în zilele noaste.

Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Mainz/ Pixabay.com

 

 

 

 

 

Facebook Comments

Share.

Leave A Reply