Alimentația omului constituie un amplu subiect de dezbatere. Există multe voci care militează pentru un stil de viață vegetarian, dar sunt și multe opinii care atrag atenția asupra faptului că „surse esenţiale de nutrienţi” pentru sănătatea omului provin din carne, produse lactate și ouă.
Făcând o analiză a tuturor informațiilor vehiculate în spațiul public, nu putem spune decât că moderația este cheia unei vieți cât mai sănătoase.
Pentru a avea parte de beneficiile fiecărui aliment în parte, omul trebuie să-l consume cu moderație.
Carnea, de exemplu, care este acuzată de producerea multor boli, pare că nu poate lipsi în totalitate din dieta noastră. Nu spune nimeni că ar trebui să consumăm un porc pe săptămână sau să ne înfruptăm la micul dejun, prânz și cină cu hălci de carne suculente sau alte alimente bazate pe carne.
CITEȘTE Și: Gătiți în casă! Alimentele ultra-procesate ne distrug ficatul
Dacă adoptăm un stil de viață cumpătat, putem alege să mâncăm câte puțin din fiecare. Ne putem axa mai mult pe carnea albă, putem renunța la mezeluri și putem combina totul cu o gamă cât mai largă de legume și fructe.
Un raport dat publicității de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) evidențiază faptul că, pentru populațiile lumii, alimente precum carnea, produsele lactate şi ouăle sunt „surse esenţiale de nutrienţi”, mai ales în perioada copilăriei şi în timpul sarcinii.
CITEȘTE ȘI: O alimentație bazată pe pește, ouă și legume ne prelungește viața
Omenirea se confruntă în acest moment cu o creștere accelerată a malnutriţiei, iar în acest context FAO încurajează guvernele „să promoveze beneficiile alimentelor provenite de la creşterea animalelor terestre”, care furnizează nutrienţi „greu de obţinut în cadrul unei alimentaţii vegetariene”.
FAO a compilat peste 500 de lucrări ştiinţifice și a dat publicității un raport pe care l-a prezentat drept „cea mai cuprinzătoare analiză de până acum” privind beneficiile, precum şi riscurile produselor de origine animală.
„Alimentele provenite de la creşterea animalelor terestre oferă proteine de înaltă calitate, o serie de acizi graşi esenţiali, fier, calciu, zinc, seleniu, vitamina B12 (…) care asigură funcţii esenţiale pentru sănătate şi dezvoltare. Acest lucru este valabil mai ales în anumite perioade cheie ale vieţii, cum ar fi sarcina, alăptarea, copilăria, adolescenţa şi vârsta înaintată”, se arată în raportul FAO.
Din păcate, cercetarea respectivă nu include produsele marine.
Consumul de proteine de origine animală poate reduce încetinirea creşterii şi malnutriţia la copiii sub cinci ani, poate combate greutatea mică la naştere şi poate preveni anemia la femeile aflate la vârsta fertilă.
Carenţele de fier, vitamina A şi zinc sunt printre „cele mai răspândite la nivel global”. Mai mult de unul din doi copii, cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani, suferă de cel puţin o carenţă de acest gen, mai ales în Asia de Sud, Asia de Est, Pacific şi Africa subsahariană.
Dar ce-i prea mult strică
Chiar dacă omenirea are nevoie de surse de carne, sectorul zootehnic va trebui să abordeze o serie de provocări, în primul rând de mediu.
Experții FAO atrag atenția că, pe lângă defrişări şi utilizarea nesustenabilă a apei, sectorul este responsabil pentru 14,5% din emisiile de gaze cu efect de seră produse de om.
În același timp, specialiștii punctează faptul că „un consum, chiar şi redus, de carne roşie procesată poate creşte riscul de mortalitate şi de boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare şi cancer colorectal”.
CITEȘTE ȘI: O alimentație bogată în fibre ține la distanță diabetul și cancerul
De altfel, în urmă cu puțin timp, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) a dat publicității un studiu care scoate la iveală prezența în alimentele consumate zilnic a cel puţin zece nitrozamine.
Nitrozaminele sunt compuşi care se pot forma în timpul preparării şi procesării și care reprezintă un risc major pentru sănătate.
Autorii cercetării atrag atenția că toate cele zece nitrozamine prezente în alimente sunt cancerigene (care pot provoca apariţia cancerului) şi genotoxice (care pot afecta ADN-ul).
Oamenii de știință au făcut o serie de experimente pe animale și astfel au descoperit efectele nocive ale nitrozaminelor. „Pe baza studiilor pe animale, am considerat că incidenţa tumorilor hepatice la rozătoare reprezintă cel mai critic efect asupra sănătăţii”, a explicat Dieter Schrenk.
Pe parcursul studiului, cercetătorii au găsit nitrozamine în diferite tipuri de alimente. Dintre acestea se remarcă produsele din carne şi mezeluri, peşte procesat, cacao, bere şi alte băuturi alcoolice. Totuși, cel mai important grup de alimente care contribuie la expunerea la nitrozamine este reprezentat de carne şi produse din carne.
CITEȘTE ȘI: Boala din …mâncare. Cum poți reduce riscul de cancer prin alimentație?
De asemenea, nitrozaminele pot fi găsite şi în alte alimente, inclusiv în legume procesate, cereale, lapte şi produse lactate sau alimente fermentate, marinate sau condimentate.
În acest context, experții EFSA recomandă echilibrarea regimului alimentar prin consumul unei varietăţi mai mari de alimente. Oamenii de știință sunt de părere că un astfel de regim de viață ar putea ajuta la reducerea aportului de nitrozamine.
Meniul pentru Planetă
În urmă cu câțiva ani, WWF a propus un nou concept pentru ca alimentația sănătoasă să fie și o alimentație prietenoasă cu natura și clima: „Meniul pentru Planetă”.
Astfel, un regim alimentar ce ține cont și de diversitatea și limitele planetei ar putea fi soluția pentru a reduce gazele cu efect de seră cu cel puțin 30%, pierderea biodiversității cu până la 46%, și moartea prematură cu cel puțin 20%.
La nivel individual, un „Meniu pentru Planetă” și sănătos se compune pe baza a patru criterii de decizie:
- produse provenite din ferme prietenoase cu natura,
- mai multe plante și mai puține produse de origine animală (cu referire specială la carnea roșie),
- produse cât mai puțin procesate,
- și echilibru și varietate cât mai mare.
„Nu există o soluție universală. De exemplu, în unele țări trebuie redus semnificativ consumul de alimente de origine animală, în timp ce în altele poate fi necesară o creștere pentru a aborda problema subnutriției. Sănătatea și mediul trebuie luate în considerare împreună. Calculatorul nostru privind impactul regimurilor alimentare va ajuta fiecare țară să înțeleagă mai bine impactul schimbărilor alimentare, astfel încât să poată oferi tuturor cetățenilor recomandări care să fie benefice atât pentru oameni, cât și pentru planetă”, a declarat Brent Loken, coordonatorul științific al Diviziei pentru Hrană din cadrul WWF și autorul principal al raportului.
CITEȘTE ȘI: Meniul pentru Planetă, o alimentație benefică și pentru sănătate, și pentru Terra
De asemenea, trebuie avut în vedere că, în ultimii 50 de ani, mărimea medie a populațiilor de specii sălbatice a scăzut cu 68%, iar producția de alimente a cauzat 70% din pierderea biodiversității pe uscat și 50% din apa dulce. În prezent, doar 9 specii de plante reprezintă 66% din recolta agricolă totală, 8 specii de păsări și mamifere domestice furnizează mai mult de 95% din alimentele provenite de la animale și 10 specii utilizate în acvacultură reprezintă 50% din producție.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Pixabay.com
