O analiză Goldman Sachs reliefează efectele puternice pe care inteligența artificială începe să le producă pe piața muncii. Deja se observă reduceri semnificative în ceea ce privește cererea de forță de muncă, cele mai vizibile fiind în zona de call-centere, software, consultanţă de management şi publicitate. Datele analizate arată că, în aceste sectoare, ocuparea forţei de muncă a coborât semnificativ sub tendinţele istorice.
Cercetarea Goldman Sachs a luat în calcul evoluţia pieţelor muncii din mai multe economii dezvoltate, iar concluzia a fost că sectoarele cu o expunere mai mare la automatizarea prin AI au înregistrat, în general, o creştere mai lentă a numărului de locuri de muncă disponibile începând cu a doua jumătate a anului 2022.
În țări precum Germania, Australia şi Statele Unite, se remarcă faptul că legătura dintre utilizarea AI şi încetinirea angajărilor este una deosebit de vizibilă. De exemplu, în sectorul serviciilor de informare şi comunicaţii, se observă foarte clar cum creșterea numărului de angajaţi a încetinit în aproape toate marile economii dezvoltate începând din 2022. În afara Statelor Unite, ocuparea forţei de muncă rămâne însă în apropierea sau peste tendinţa sa pe termen lung.
Fenomenul este și mai evident în anumite industrii în care tehnologia poate prelua deja o parte importantă din activitatea oamenilor. Call-centerele se remarcă prin cele mai mari diferenţe faţă de tendinţele istorice. Numărul angajaţilor din acest sector este cu 39% sub tendinţă în SUA, cu 33% în Canada şi cu 27% în Germania.
Analiștii Goldman Sachs sunt de părere că toate aceste date indică faptul că presiunile generate de AI asupra locurilor de muncă au devenit deja vizibile în domeniile în care există instrumente capabile să automatizeze o parte semnificativă a sarcinilor.
Tinerii intră mult mai greu pe piața muncii
Tinerii sunt cei mai afectați, având în vedere că întâmpină probleme majore atunci când vor să intre pe piața muncii.
În cadrul raportului prezentat, Goldman Sachs a analizat peste 800 de ocupaţii şi a constatat că efectele negative asociate AI sunt cele mai pronunţate în rândul angajaţilor entry-level. Un efect negativ, dar mai redus, apare şi în profesiile considerate foarte vulnerabile la înlocuirea prin inteligenţă artificială.
Totuși, experții implicați în analiză au constatat că, la nivelul întregii pieţe a muncii, impactul este încă relativ redus. O expunere de 10% a unei ocupaţii la AI este asociată cu o diminuare de numai 0,1 puncte procentuale a ritmului anual de creştere a numărului de angajaţi în Franţa, Canada şi SUA.
Pentru angajaţii aflaţi la început de carieră, efectul este însă mult mai mare: depăşeşte 0,6 puncte procentuale în Australia şi 0,2 puncte procentuale în Statele Unite.
Specialiștii apreciază că efectele AI asupra angajărilor pot fi deja identificate în datele globale, dar sunt deocamdată concentrate într-un număr relativ restrâns de industrii şi categorii de angajaţi.
Analiza Goldman Sachs poate reprezenta un barometru util de care ar trebui să se țină cont în momentul în care se fac alegerile legate de viitoarea carieră profesională. Este evident faptul că presiunile asupra pieţei muncii apar pe măsură ce utilizarea inteligenţei artificiale se extinde rapid. În acest context, omul trebuie să se adapteze rapid și să se îndrepte către profesii în care rolul său este indispensabil.
Analiza Goldman Sachs a combinat rezultatele a 11 sondaje privind adoptarea AI şi estimează că rata de utilizare în principalele economii dezvoltate se situează deja la aproximativ 15%-20%, notează CNBC.
Franţa, Statele Unite, Olanda şi Marea Britanie se află printre liderii adoptării inteligenţei artificiale, în timp ce Italia, Japonia şi Noua Zeelandă se situează la niveluri mai reduse. În marile economii emergente, rata estimată de adoptare a AI este de aproximativ 10%-15%.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
