Teatru, spații de cazare, băi termale, temple, mozaicuri… Multe descoperiri au fost deja făcute în parcul arheologic din Ostia Antica, întins pe câteva sute de hectare, aflat la 30 de kilometri de Roma.
În regiune au fost cariere de marmură pentru coloanele edificiilor, dar și alte materiale de construcție. Colmatarea treptată a portului (printre alte fenomene) a făcut ca orașul să fie abandonat începând din secolul al II-lea d.Hr.
Arheologii au găsit aici un teren propice de cercetare, descoperind ruine și artefacte care oferă informații despre o epocă „îngropată” timp de aproape două milenii.
De curând, a fost descoperit un fragment din „Fasti Ostienses”, un fel de „gazetă” a celor mai importante evenimente ale vremii, scrie publicația franceză GEO. Puținele rânduri ale sale, gravate în marmura albă, dezvăluie datele exacte ale „călătoriilor secrete”, efectuate de împăratul roman Hadrian (76-138 d.Hr.) prin diferitele teritorii.
Date importante despre istoria Romei antice
Această descoperire, descrisă drept „extraordinară” de către echipa de arheologi, a fost făcută, în septembrie 2022, în zona Foro di Porta Marina (Forumul Porții Marinei) din timpul Republicii Romane (509-27 î.Hr.), situat chiar în afara porții orașului eponim, învecinat cu ceea ce a fost cândva linia de coastă veche la sud de meterezele sale.
Proiectul de cercetare Ostia Post Scriptum (OPS), care a facilitat descoperirea, este realizat sub conducerea științifică a Parcului Arheologic Ostia Antica, în colaborare cu Universitatea din Catania (Italia) și are ca obiectiv principal excavarea unei zone a orașului care nu fusese niciodată studiată până acum.
Arheologii au descoperit în cele din urmă un fragment din Fasti Ostienses (Fastes of Ostia), documente epigrafice romane deja identificate anterior în ruinele orașului. Dacă aceste plăci gravate – a căror data de realizare nu este cunoscută – au stat cândva una lângă alta, ele au fost substanțial distruse la sfârșitul secolului al IV-lea și refolosite ca materiale de construcție.
Acestea cuprindeau liste de consuli, senatori, administratori… dar și, de evenimente demne de a fi amintite, scrise cronologic, care fac astăzi posibilă reconstituirea unei părți importante din istoria Romei și a Ostiei.
„Informații senzaționale despre Hadrian”
Cele șapte linii identificate de cercetători în marmură albă, cu o lățime de cel puțin doisprezece centimetri, evocă amintirile unuia dintre „cinci împărați buni” (după expresia lui Machiavelli) din epoca de aur a antoninilor, a căror domnie marchează apogeul Imperiul Roman: Hadrian. Domnia lui, din 117 până în 138 d.Hr., este recunoscută în special pentru zidul de apărare pe care l-a ridicat în Cumbria, în nordul actualei Anglii.
„Textul se referă cu siguranță la fapte și evenimente care au avut loc la Roma în anul 128 d.Hr., în timpul domniei împăratului Hadrian. Prin coroborarea informațiilor din acest text cu ceea ce știm din alte surse, atât epigrafice, numismatice, cât și din alte genuri, putem, pe bună dreptate, să raportăm informații senzaționale despre Hadrian.”, afirmă Alessandro D’Alessio, directorul proiectului
Expertul dă ca exemplu data anului 128: împăratul primește titlul onorific de Pater patriæ (tatăl poporului), atribuit de Senatul roman multor împărați înainte și după el, marcând o domnie îndelungată sau stima deosebită a senatorilor. Soția sa Sabine va primi distincția „Augusta”, dăruită soțiilor sau rudelor conducătorilor. Cu toate acestea, pentru a celebra aceste distincții, gravurile sugerează că Hadrian ar fi dat bani supușilor săi.
Pe urmele pașilor lui Hadrian în timpul domniei sale
Fragmentul dezvăluie că în acel an, Împăratul ar fi plecat în Africa pe 10 aprilie, s-ar fi întors la Roma în iulie înainte de a pleca din nou la Atena în august. Între călătoriile sale, s-ar părea, el a sfințit (adică a face sacru prin dedicarea către zei) un templu în capitala romană. Cercetătorii nu au reușit încă să determine care ar putea fi acest templu, dar sunt pe câteva piste.
„[…] există, practic, două posibilități”, precizează Alessandro D’Alessio. „Panteonul (reconstruit în întregime sub Hadrian la Roma după mai multe incendii, n.red.) sau, mai probabil, în opinia noastră — studiez inscripția cu colegul meu dr. Filippo Marini Recchia — și în stadiul actual al cercetării noastre, un templu care încă nu exista”. Experții italieni evocă posibilitatea ca templul respectiv să fie chiar cel al lui Venus. Este templul despre construcția căruia se știe că a fost efectuată între vechiul Forum Roman și Colosseum și a fost ordonată de împărat.
„Ceea ce face, în cele din urmă, această bucată de marmură epigrafică atât de excepțională”, conchide expertul, este că oferă „în câteva rânduri, sau mai degrabă în părți din câteva rânduri, o mulțime de informații și detalii despre domnia și activitatea lui Hadrian pe care nu le-am avut până acum.”
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Parco Archeologico di Ostia Antica
