Sute de rânduri de găuri, săpate în timpul epocii fierului în câmpiile daneze, continuă să-i deruteze pe arheologii care nu reușesc să le înțeleagă scopul. Țara lansează o nouă campanie experimentală pentru a rezolva enigma din jurul acestor structuri, unice în Europa, arată revista franceză GEO.
În toată Danemarca, dar mai ales în peninsula Iutlanda, peisajul este presărat cu gropi care au undeva la 30 până la 40 de centimetri adâncime și se întind uneori pe kilometri întregi. Ocazional, sunt grupate șase sau opt cavități într-un singur rând. Aproximativ cincizeci au fost deja descoperite în țară. Se crede că structurile acestea, numite local „hulbælter” (sau literalmente „centuri de gropi”), au fost săpate la începutul epocii fierului preromane, între 500 și 300 î.Hr. – acum mai bine de 2.500 de ani.
CITEȘTE ȘI: Un pieptene medieval rar din fildeș dezvăluie lumea nobililor westfalieni
Formațiunile, care nu păreau a fi nici morminte, nici gropi obișnuite, au intrigat arheologii încă de la descoperirea fenomenului în anii 1960, în special odată cu inelul de găuri de la Grønbæk, în Ringkøbing-Skjern.
Fortificații, zone de depozitare, marcaje teritoriale sau chiar bariere de control? Funcția lor rămâne necunoscută, dar o echipă de la Universitatea din Copenhaga încearcă acum să le dezlege secretele efectuând o serie de experimente fără precedent în aceste situri.
Recrearea condițiilor vremii
Aproximativ treizeci de studenți au întreprins reconstrucția acestor structuri misterioase folosind tehnici din epoca fierului, sub conducerea arheologului Henriette Lyngstrøm, potrivit Videnskab DK. Aceștia încearcă să înțeleagă nu doar scopul pentru care au fost construite aceste gropi, ci și cum au fost construite. Munca lor se desfășoară în prezent în apropierea satului Sagnlandet Lejre din epoca fierului, unde utilizează tehnici din acea perioadă.
„Unele aspecte ale trecutului nu sunt vizibile doar pe o hartă”, subliniază cercetătorii, considerând că uneori invizibilul poate fi adus la cunoștința omului doar prin recrearea colectivă a condițiilor adecvate la fața locului, folosind unelte și în condiții meteorologice favorabile.
CITEȘTE ȘI: În Epoca Fierului și Epoca Vikingă, existau case mortuare
Un sistem de conservare a alimentelor?
În Lystbækgård, în vestul Iutlandei, arheologii au descoperit fragmente de ceramică și baza unui recipient de lut într-un „inel de gropi”. Deși aceste rămășițe nu dovedesc o funcție de depozitare, ele susțin cu siguranță această ipoteză.
Doctorandul Angelyn Sørensen a vrut să vadă dacă este posibil să se păstreze alimentele la rece în Sagnlandet Lejre. Ea a plasat o bucată de carne, inițial păstrată la aproximativ 10 grade Celsius, într-un recipient de teracotă pe care l-a îngropat într-una dintre gropi.
Ea a observat ulterior că bucata ei de pui își menținuse o temperatură „relativ stabilă” (o creștere de doar 2 grade în 24 de ore), în ciuda temperaturilor calde de afară, tipice lunii mai. Deși nu este o dovadă definitivă, experimentul sugerează că aceste gropi „ar fi putut ajuta la menținerea alimentelor la rece”, în special în timpul anotimpurilor mai reci.
CITEȘTE ȘI: Cercetătorii au descoperit că o armă din Epoca Bronzului a fost confecționată… dintr-un meteorit
Sau poate bariere defensive?
O funcție defensivă rămâne, de asemenea, plauzibilă. Simulând luptele, participanții la aceste dueluri au descoperit că traversarea acestor rânduri de gropi în timp ce înaintau și luptau a complicat considerabil sarcina atacatorilor. „Structura a favorizat mai mult apărătorii decât atacatorii”, au remarcat cercetătorii în raport.
Mai mult, echipa a examinat uneltele folosite pentru săparea acestor deschideri. Reproduceri ale unor lopeți de lemn datând din epoca fierului au fost comparate cu lopețile moderne. Și verdictul este clar! Aceste unelte antice, asemănătoare unor palete, funcționează, dar sunt mai dificil de manevrat și necesită mai multă întreținere, cum ar fi reascuțirea regulată cu un topor în timpul utilizării. Prin urmare, săparea acestor rânduri lungi de gropi nu a fost o activitate improvizată. Forța de muncă trebuie să fi fost organizată și coordonată.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Videnskab.dk
CITEȘTE ȘI: Știința contrazice prejudecățile istorice. Aurul african al secolului al XVIII-lea era pur
