În perioada neolitică, în primele sate agricole din Orientul Apropiat, numerele nu erau scrise, ci desenate pe ceramică. Pentru a face lucrul acesta, oamenii foloseau flori simetrice, petale aranjate în perechi, alte motive repetate și spații calculate ingenios între ele.
Cu mult înainte de existența matematicii formale, chiar înainte ca numerele să fie gravate pe tăblițe de lut sau înregistrate în scriere cuneiformă, primele comunități agricole din Orientul Apropiat știau deja să numere. Nu cu numere, ci cu forme repetate sau flori pictate pe ceramică.
Un studiu publicat la începutul lunii decembrie în Journal of World Prehistory evidențiază faptul că motivele vegetale, vechi de peste 8.000 de ani, reflectă „o înțelegere incipientă a ordinii, proporției și aritmeticii” arată revista franceză GEO.
După cum rezumă autorii, aceste motive, care datează cu câteva milenii înainte de scriere, nu sunt „simple decorațiuni”, ci mai degrabă reflectă „o căutare conștientă a regularității”.
CITEȘTE ȘI: Prima urmă de albastru în arta preistorică europeană a fost găsită într-un bol creat acum 14.000 de ani
Fragmente din 29 de situri arheologice
Doi cercetători de la Institutul Arheologic al Universității Ebraice din Ierusalim au studiat arta culturii Halaf, care a înflorit în nordul Mesopotamiei (sud-estul Turciei de astăzi, nordul Siriei și nordul Irakului) între aproximativ 6200 și 5500 î.Hr.
Spre deosebire de arta preistorică anterioară, care era dominată în mare măsură de animale și figuri umane, aceste comunități agricole au prezentat în mod proeminent plante în creațiile lor. Flori, ramuri și arbuști împodobesc boluri, borcane și farfurii, adesea aranjate cu o simetrie aproape obsesivă.
Analizând mii de fragmente din 29 de situri arheologice diferite, Sarah Krulwich și Yosef Garfinkel au descoperit un fel de „vocabular vizual comun”, unde precizia compoziției are prioritate față de „fidelitatea botanică”.
Numere recurente
Modul în care aceste modele au fost aranjate i-a intrigat în mod deosebit pe cei doi. Multe dintre piesele de ceramică prezintă flori mari în centru, ale căror petale sunt în mare parte împărțite în numere repetitive: 4, 8, 16, 32, uneori 64. Într-un caz, fundul unui bol este împărțit într-o „grilă” care conține 64 de flori mici, poziționate cu grijă.
Pentru echipa din spatele studiului, toate aceste desene nu sunt întâmplătoare. „Împărțirea unui cerc în părți egale necesită planificare, coerență și stăpânire a spațiului , care provin în mod clar din raționamentul aritmetic”, susțin cercetătorii.
Pentru ei, aceste motive florale sunt „una dintre cele mai vechi expresii cunoscute ale logicii aritmetice” și contestă convingerea comună că matematica a apărut odată cu primele orașe și cu nevoile contabilității. În aceste sate care au ținut de cultura Halaf și care erau obișnuite să împartă terenurile și recoltele, calculul pare să fi ieșit din viața de zi cu zi.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Pixabay.com
CITEȘTE ȘI: Cazuri de sindrom Down și Edwards, identificare în mai multe vestigii preistorice
