ONU avertizează asupra faptului că omenirea trebuie să regândească modul în care gestionează secetele record care afectează tot mai mult Terra. Organizația a dat publicității un atlas mondial al acestui flagel.
Pentru realizarea acestui atlas s-au folosit zeci de hărţi, infografice şi studii de caz, ajungându-se la concluzia că „riscurile de secetă sunt interconectate”. Atlasul arată „cum ele (n.r. riscurile de secetă) pot avea efecte în cascadă, alimentând inegalităţile şi conflictele şi ameninţând sănătatea publică”.
Experții ONU au amintit că secetele pot reduce producţia de energie hidroelectrică, declanşând o creştere a preţului energiei sau pene de curent. Dacă acest lucru se produce în timpul unui val de căldură, atunci se poate ajunge la o recrudescenţă a spitalizărilor şi a deceselor, din cauza lipsei de dispozitive de ventilaţie şi de climatizare.
Ibrahim Thiaw, secretarul executiv al Convenţiei Naţiunilor Unite de Luptă Contra Deşertificării (CNULCD), a cărei cea de-a 16-a conferinţă se desfăşoară la Riad în perioada 2-13 decembrie, a subliniat că noul atlas are şi obiectivul de a îi îndemna pe liderii din sectorul public şi cel privat „să regândească radical felul lor de a lua decizii şi de a gestiona riscurile de secetă”.
Atlasul făcut public a fost realizat de CNULCD în parteneriat cu Centrul de cercetare ştiinţifică al Comisiei Europene (JRC).
Cercetătorii implicați în acest proiect au amintit faptul că secetele „nu înseamnă doar absenţa ploii, a zăpezii sau a umidităţii în sol”, ci mai degrabă „rezultatul unei combinaţii între variabilitatea naturală a climei, schimbările climatice antropice şi gestiunea umană necorespunzătoare a resurselor de apă şi de terenuri”. Însă „în pofida amplorii ameninţării”, gestionarea lor „este subfinanţată”.
În acest context, autorii atlasului au recomandat o cooperare fără precedent între sectoare de activitate şi ţări, o astfel de strategie fiind necesară pentru a se atinge rezilienţa. Mai mult, ei au solicitat „abordări proactive şi perspective de gestiune a riscurilor”, în special în materie de gestiune a apei, practici agricole inovatoare şi sisteme de avertizare a populaţiilor.
Măsurătorile de până acum au indicat faptul că anul 2024 este cel mai călduros înregistrat reodată pe Terra, fiind marcat de mai multe secete devastatoare în regiunea Mării Mediterane, Ecuador, Brazilia, Maroc, Namibia şi Malawi, care au provocat incendii, penurii de apă şi de hrană.
Datele prelucrate de CNULCD în parteneriat cu JRC au condus la concluzia că, în fiecare an, secetele afectează în mod direct 55 de milioane de persoane şi reprezintă „unul dintre riscurile cele mai costisitoare şi letale la nivel mondial”.
Oamenii de știință au nuanțat faptul că impactul secetei este mai puțin vizibil și atrage mai puţin atenţia decât evenimentele bruşte precum inundaţiile şi cutremurele de pământ. Cu toate acestea, ele nu trebuie să fie subestimate, având în vedere că, în urma unui efect de domino, secetele constituie „un fenomen sistemic” ce afectează multiple sectoare, precum agricultura, aprovizionarea cu energie, comerţul şi navigaţia, ameninţând în acelaşi timp sănătatea ecosistemelor şi a populației.
Ţinând cont de efectele lor indirecte, care au o amploare „uneori dificil de estimat şi de prevăzut”, ele au afectat 1,84 milioane de persoane în 2022 şi 2023, din care aproximativ 85% trăiesc în ţări cu venituri mici sau mijlocii, reaminteşte acelaşi atlas, pe baza unui raport publicat de ONU la sfârşitul anului 2023.
Iar până în 2030, trei persoane din patru vor fi afectate de secete la nivel mondial, din cauza schimbărilor climatice provocate în principal de arderea combustibililor fosili.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com
