Beneficiile mișcării pentru organismul uman sunt multiple. Lipsa activității fizice se face vinovată pentru multe dintre bolile care afectează populația lumii. Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) relevă faptul că, la nivel global, cinci milioane de decese ar putea fi evitate anual, dacă oamenii ar fi mai activi din punct de vedere fizic. Din păcate, la ora actuală, unul din patru adulți și mai mult de 80% din adolescenți au un nivel insuficient de activitate fizică.
Persoanele insuficient de active fizic au un risc de deces cu 20 până la 30% mai mare comparativ cu persoanele care au un nivel corespunzător de activiate fizică. Conform Institutului Național de Sănătate Publică, cel puțin 25 de boli ale corpului și sistemului nervos pot fi prevenite, ameliorate sau tratate prin activitatea fizică.
CITEȘTE ȘI: Presiune mare pe sistemul medical. Românii fumează, beau alcool, mănâncă nesănătos și nu fac mișcare
Activitatea fizică definește orice formă de mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici, cu consum de energie. Activitatea fizică este o sursă demonstrată științific de beneficii pentru sănătate. Prin activitate fizică se înțelege orice tip de mișcare, de la exerciții fizice și sport până la activități recreative – cum sunt plimbarea, mersul pe bicicletă, dansul – sau activitățile obișnuite din gospodărie – grădinărit, curățirea locuinței.
Studiile europene indică faptul că românii se implică mult mai puțin în activități fizice față de media europenilor. În timp ce mai puțin de jumătate din europeni nu fac nici o activitate fizică, în România, procentul populației sedentare este de 63%. De asemenea, interesul pentru exerciții fizice și sport a scăzut cu 3 procente într-un interval de patru ani.
În cursul pandemiei COVID-19, nivelul de activitate fizică a scăzut considerabil în rândul tuturor categoriilor de populație. Mai multe studii efectuate pe perioada pandemiei au confirmat faptul că pacienții COVID-19 pozitivi cu un stil de viață sedentar au avut un risc sporit de spitalizare și deces datorat COVID-19 comparativ cu pacienții care au avut un nivel oarecare de activitate fizică.
Din categoria bolilor a căror evoluție și prognostic pot îmbunătățite prin practicarea regulată a unui nivel minim de activitate fizică fac parte: obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială, osteoporoza, anxietatea, depresia și cancerul. Pentru fiecare din aceste diagnostice, profesioniștii din domeniul sănătății pot indica pacientului tipul de activitate fizică recomandat, ca parte integrantă a unei intervenții complexe care include tratamentul farmacologic sau non-farmacologic, modificările stilului de viață și contraindicațiile specifice condiției medicale.
Câteva recomandări ale nivelelor minimale ale activității fizice pentru persoanele cu boli cronice și dizabilități sunt redate mai jos.
Persoanele cu afecțiuni cronice (hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip 2, HIV și unele tipuri de cancer) ar trebui:
- să efectueze săptămânal cel puțin 150–300 de minute (2,5 – 5 ore/săptămână) de activitate fizică aerobă de intensitate moderată sau cel puțin 75–150 de minute (1,25 – 2,5 ore /săptămână) de activitate fizică aerobă de intensitate crescută sau o combinație echivalentă a acestora;
- să efectueze în cel puțin 2 zile din săptămână activități de întărire a mușchilor de intensitate moderată sau mai mare, implicând toate grupele musculare majore;
- în cazul vârstnicilor, să efectueze cel puțin 3 zile pe săptămână o activitate fizică variată, care să îmbunătățească echilibrul funcțional și antrenamentul de forță de intensitate moderată sau mai mare, pentru a crește capacitatea funcțională și a preveni căderile;
- să opteze pentru creșterea duratei activității fizice aerobă de intensitate moderată la peste 300 de minute sau să efectueze peste 150 de minute de activitate fizică aerobă de intensitate mai mare sau o combinație echivalentă a acestora;
- să reducă sedentarismul, prin opțiunea pentru activități fizice de orice intensitate (inclusiv de intensitatea ușoară).
CITEȘTE ȘI: Adulții nu fac suficientă mișcare
Adulți cu dizabilități ar trebui:
- să efectueze cel puțin 150–300 de minute de activitate fizică aerobă de intensitate moderată sau cel puțin 75–150 de minute de activitate fizică aerobă de intensitate mai mare sau o combinație echivalentă de activitate intensă moderată și crescută pe parcursul săptămânii;
- să efectueze în cel puțin 2 zile pe săptămână activități de întărire musculară de intensitate moderată sau mai mare, care implică toate grupurile musculare majore;
- în cel puțin 3 zile pe săptămână, adulții mai în vârstă ar trebui să efectueze o activitate fizică variată, care să îmbunătățească echilibrul funcțional și antrenamentul de forță de intensitate moderată sau mai mare, pentru a crește capacitatea funcțională și a preveni căderile;
- să opteze pentru creșterea duratei activității fizice aerobe de intensitate moderată la peste 300 de minute sau să efectueze mai mult de 150 de minute de activitate fizică aerobă de intensitate mai mare sau o combinație echivalentă a acestora pe parcursul săptămânii;
- să reducă sedentarismul prin opțiunea pentru activități fizice de orice intensitate (inclusiv de intensitatea ușoară). Pentru a ajuta la combaterea efectelor dăunătoare ale nivelurilor ridicate de comportament sedentar asupra sănătății, toți adulții ar trebui să încerce să depășească nivelurile recomandate de activitate fizică;
- să evite comportamentul sedentar și să fie activ fizic în timp ce se află în poziție șezând sau culcat, de exemplu prin mișcări la nivelul jumătății superioare a corpului în cazul persoanelor imobilizate în scaun cu rotile.
Activitatea fizică aduce beneficii pentru sănătate :
- reducerea cu 50% a riscului bolilor cardio-vasculare, diabetului zaharat tip II şi obezităţii;
- reducerea cu 30% a riscului hipertensiunii arteriale;
- scăderea tensiunii arteriale la persoanele hipertensive;
- prevenirea osteoporozei .
- reducerea riscului pentru cancer de sân și de colon,
- reducerea riscului de apariție a depresiei
- bicicliștii trăiesc în medie cu doi ani mai mult decât cei care nu au folosit bicicleta și necesită cu 15% mai puține zilele de concediu medical;
- 25 de minute de mers pe jos pe zi pot adăugă până la șapte ani de viață
Autor: Sofia Filip
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
