Tuberculoaza continuă să fie o problemă în România. Mai mult, în ultimii trei ani, s-a constatat o creştere a incidenţei acestei boli în țara noastră. Datele prezentate de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, indică, pentru anul 2023, o rată a incidenței de 48/100.000 de locuitori, fiind înregistrate 9.572 de cazuri, dintre care 429 la copii.
„Datele Programului Naţional de Prevenire şi Control al Tuberculozei, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, sub coordonarea IPMN, arată că în anul 2023 rata incidenţei tuberculozei, în rândul populaţiei, a ajuns la 48 de cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori, faţă de de 46,3 în 2022 şi 39,7 în 2021. Comparativ cu anul precedent cifrele actuale sunt în creştere cu peste 700 de pacienţi, în anul 2022 au fost înregistrate 8.824 de cazuri de tuberculoză, din care 327 au fost copii”, informează Institutul „Marius Nasta”.
Este al treilea an consecutiv de creştere a incidenţei tuberculozei în România.
Tuberculoza este o infecţie care poate produce leziuni în tot organismul, având însă un tropism pentru localizarea pulmonară ca urmare a modalităţii de transmitere.
Județele cu cele mai multe cazuri
Judeţele cu cea mai mare incidenţă a tuberculozei sunt Dolj, Teleorman, Giurgiu, Brăila şi Botoşani, unde s-au înregistrat peste 75 de cazuri/100.000 de locuitori. La polul opus sunt Covasna, Bistriţa-Năsăud, Alba, Braşov şi Sălaj cu mai puţin de 30 de cazuri/100.000 de locuitori.
Specialiștii menționează faptul că există mai mulţi factori care ar putea contribui la această creştere a incidenţei tuberculozei la copii: contactul cu adulţi bolnavi – copiii pot fi expuşi la tuberculoză prin contactul cu adulţi sau alte persoane infectate din mediul lor, inclusiv în familie, comunitate sau în instituţii de învăţământ, accesul limitat la sisteme de sănătate în anumite teritorii din România, ceea ce poate duce la întârzierea diagnosticului şi tratamentului, imunitatea slăbită sau existenţa unui sistem imunitar imatur, ceea ce îi face mai susceptibili la infecţii.
De asemenea, şi stresul şi condiţiile socio-economice precare pot creşte riscul de tuberculoză, prin scăderea rezistenţei lor la infecţii şi prin expunerea la factori de risc.
„Tuberculoza este o problemă care continuă să ridice probleme de sănătate publică. Trebuie să colaborăm şi cu medicii de familie, cu alţi medici pentru a putea diagnostica tuberculoza precoce. Avem instrumentele disponibile şi instrumentele de diagnosticare pentru a face acest lucru rapid, iar OMS este un partener care susţine activ lupta României împotriva tuberculozei”, a declarat reprezentantul Biroului OMS România, Caroline Clarinval.
Specialiștii punctează că ridicarea incidenţei tuberculozei în România în ultimii ani se aliniază trendului internaţional fiind o consecinţă a deficitului de diagnostic din anul 2020, însă situaţia este una „care impune cercetări suplimentare”.
Poluarea aerului are un impact semnificativ
Specialiștii Institutului „Marius Nasta” atrag atenția că poluarea aerului poate influenţa sănătatea umană în diverse moduri, iar cercetările indică faptul că există o legătură între aceasta şi tuberculoză.
Scăderea imunităţii ca urmare a expunerii la poluanţi precum particulele fine (PM2.5), oxizii de azot şi alte substanţe toxice poate slăbi organismul, făcându-l mai vulnerabil la infecţii, inclusiv la tuberculoză.
De asemenea, agravarea bolilor preexistente cum ar fi astmul sau bronşita cronică poate face ca o persoană să fie mai susceptibilă la tuberculoză.
Experții transmit că „persoanele diagnosticate cu tuberculoză trebuie să urmeze un regim strict de tratament, care implică adesea utilizarea de medicamente timp îndelungat. Poluarea poate afecta eficacitatea tratamentului, interferând cu absorbţia medicamentelor în organism sau sporind riscul de complicaţii”.
În acest context, manaagerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, a evidenţiat că este esenţial să se intensifice eforturile de prevenire şi control al tuberculozei, inclusiv prin îmbunătăţirea accesului la diagnostic şi tratament, educarea comunităţii şi promovarea igienei şi a practicilor de viaţă sănătoase.
„Prin abordarea atât a cauzelor poluării, cât şi a factorilor de risc pentru tuberculoză, putem spera să reducem incidenţa bolii şi să protejăm sănătatea publică. Aceste măsuri trebuie să vizeze reducerea emisiilor de poluanţi, promovarea energiei curate şi regenerabile, având ca scop îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele urbane”, a subliniat medicul.
„Tuberculoza rămâne un subiect de sănătate publică pe agendă în România şi, chiar dacă după o perioadă de scădere constantă începând cu anul 2004 a incidenţei tuberculozei, când eram pe la 140, dacă nu mă înşel, şi am ajuns undeva în jur de 50 în ultimii ani, aparent numărul de cazuri creşte. Sigur acestea sunt valorile, creşterea este lentă. Sunt convins că acest lucru este şi ca urmare al pandemiei care a dus la reducerea activităţilor legate de diagnosticul tuberculozei şi este rebound, care nu este neobişnuit, mai ales că nu este o creştere dramatică. (…) Problema tuberculozei multidrogrezistentă, care preocupă deopotrivă autorităţile din România, OMS, Comisia Europeană, rămâne o problemă sensibilă şi facem tot ceea ce ţine de noi ca să asigurăm o medicaţie şi complianţa la tratament a pacienţilor”, a precizat, la rândul său, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
O boală care progresează lent
Tuberculoza este o boală infecțioasă provocată de bacilul Koch care afectează în principal plămânii, dar poate afecta și alte organe (ganglioni, oase, rinichi, meninge etc). Transmiterea bacilului este realizată prin picături de salivă eliminate de persoanele infectate, prin tuse, strănut ori salivă.
Odată ajuns în organism, bacilul ajunge până la nivelul alveolelor pulmonare putând provoca inițial o infecție latentă infecțioasă. Persoanele infectate pot să nu aibă nici un simptom și să nu fie contagioase, nefiind conștiente de prezența bacilului.
Tuberculoză progresează lent, pe parcursul a săptămâni sau chiar luni, iar simptomele manifestate, precum oboseală, tuse și subfebrilitate (Tº<38ºC), pot să nu fie de natură să alarmeze bolnavii, inițial cei infectăți pierzând în greutate.
„Persoanele care prezintă tuse de cel puțin trei săptămâni, oboseală, lipsa poftei de mâncare, transpirații nocturne, scădere ponderală, trebuie considerați ca potențiali bolnavi de tuberculoză. Îndemnăm așadar cetățenii care manifestă astfel de simptome să se adreseze medicului pentru investigații suplimentare, reducerea morbidității și mortalității tuberculozei prin menținerea unor rate adevate de detectare și succes al tratamentului reprezentând o prioritate în eliminarea acestei maladii. Cred că este bine să restabilim încrederea în sistemul de sănătate, întrucât, tratată corect, tuberculoza se vindecă, inclusiv cazurile de tuberculoză multidrog rezistente (MDR) beneficiind de tratament eficient, care este accesibil. În momentul de față avem posibilitatea să tratăm tuberculoza în întreaga țară, și bineînțeles, și în județul Sibiu, ca peste tot în lume, cu medicație de ultimă generație”, a explicat dr. Lavinia Danciu, Director Medical Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.
Diagnosticul tuberculozei pulmonare se face clinic (prezența simptomelor), bacteriologic (principala metodă pentru diagnosticul de certitudine), prin recoltarea a minim două probe de spută separate, chiar și la suspecți la care examenul radiologic pulmonar este normal și, radiologic (cu sensibilitate mare, dar specificitate redusă).
„Tratamentul tuberculozei se face cu asocieri de medicamente anti tuberculoase adaptate spectrului de sensibilitate al bacteriei. Schema standardizată include 4 medicamente anti-TB, pentru cazurile de Tuberculoză sensibilă sau cu regimuri individualizate ce cuprind medicamente cu eficacitate anti-TB cunoscută, cu sensibilitate dovedită prin antibiogramă, pe o periodaă de până la 24 de luni. Rareori, cazurile de TB necesită asociere de proceduri chirurgicale cu rol aditional tratamentului medicamentos eficient”, a nuanțat Sebastian Buga, coordonatorul Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei.
Din păcate, în ciuda tratamentului eficient există posibilitatea de recidivă a infecției din mai multe cauze, precum: nerespectarea tratamentului sau abandonarea acestuia prematur, expunerea repetată la o persoană infectată cu tuberculoză (sporește riscul de reinfectare) precum și starea general de sănătate a pacientului (persoane cu sistem imunitar slăbit, boli autoimmune, transplant organe, diabet zaharat etc.)
De menționat că nu există pericolul contactării bolii prin cearșafuri, farfurii sau ustensile de bucătărie, pahare, căni sau toalete. De obicei, după trecerea a 2-4 săptămâni de la începerea tratamentului, boala nu mai prezintă contagiozitate. Pacienții cu tuberculoză își pot relua activitățile cotidiene doar cu aprobarea medicului lor.
În general, viața sănătoasă, evitarea epuizării, o dietă sănătoasă, evitarea fumatului și, în general, menținerea unor niveluri înalte de igienă – protejează oamenii împotriva tuberculozei. Stilul de viață dezorganizat duce la slăbirea sistemului imunitar și deschide o „poartă de acces” tuberculozei. Nopțile nedormite, stresul, orele îndelungate de muncă fără odihnă sau alimentația inadecvată sunt doar câteva din caracteristicile unui stil de viață dezorganizat care duc slăbirea organismului.
Autor: Sofia Filip
Foto: Institutul „Marius Nasta”
