O expoziție găzduită de Muzeul Naţional de Istorie a României ni-l prezintă pe Alexandru Ioan Cuza în tripla lui calitate: de om, de politician şi de conducător de naţiune.
„Anul acesta s-au împlinit 150 de ani de la moartea celui care practic stă la fundamentul statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a domnit doar şapte ani, dar ceea ce a reuşit să împlinească în nişte condiţii înfiorătoare a fost o operă perenă. Practic, nu există instituţie modernă, inclusiv aceasta în care ne aflăm, care să nu aibă conexiune cu opera lui Alexandru Ioan Cuza, de la Ministerul Afacerilor Externe, la Ministerul Educaţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Parchetul General, Ministerul Justiţiei, ca să amintesc doar câteva din instituţiile foarte importante, îşi au originea în instituţii create de Alexandru Ioan Cuza. (…) Cuza a fost unul din cei mai profunzi şi mai de succes proeuropeni din istoria noastră. El a pus România pe şine, chiar dacă calea ferată a fost inaugurată de abia în 1869, dar în vremea lui Cuza a pornit proiectul primei căi ferate şi această cale ferată pe care mergea România, mergea spre vest şi nu spre alte orizonturi”, a explicat Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României, la evenimentul organizat marți seara cu ocazie deschiderii expoziției.
„Cuza 150” s-a născut din dorința organizatorilor de a aduce în fața publicului o personalitate care a influențat profund istoria noastră. Chiar dacă marchează 150 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza, expoziția vorbește despre Cuza domnitorul şi Cuza omul, reliefând viaţa şi activitatea acestuia.
O secțiune importantă a expoziției este dedicată domniei lui Alexandru Ioan Cuza, evidențiind evenimente cheie: alegerea lui ca domnitor, marile reforme, politica externă etc. O altă parte face referire la omul Cuza, fiind portretizat cu defectele şi calităţile lui.
În cadrul expoziției „Cuza 150” publicul are ocazia să descopere: tronurile lui Alexandru Ioan Cuza şi cel al doamnei Elena Cuza, portretul oficial realizat de Carol Pop de Szathmari, faimoasele ocale, documente legate de reforma agrară, sabia de învestitură primită de la sultanul Abdul Medjid I în 1860. Totodată, în expoziţie se regăsesc şi obiecte şi documente referitoare la abdicarea forţată din 11 februarie 1866, la exilul lui Cuza, la această perioadă de şapte ani pe care el a petrecut-o în străinătate. Publicul poate vedea și testamentul domnitorului întocmit în 1873, cu puţin timp înainte de a muri la Florenţa.
Vizitatorii expoziției au ocazia să-l descopere pe omului Cuza, să-l vadă prin intermediul familiei sale, legăturilor sale cu Elena Cuza, cu copiii săi. „Sunt şi lucruri care au fost mai puţin aduse în atenţie, legate de pasiunile lui Cuza, de calităţile şi defectele lui Cuza, pentru că Cuza a fost domn, dar a fost şi om, cu defectele şi calităţile lui, şi am vrut să creăm un echilibru între a prezenta cele două faţete”, a menționat Cornel Ilie, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României, şi unul dintre curatorii expoziţiei „Cuza 150”.
Proiectul expoziţional este realizat de Muzeul Naţional de Istorie a României împreună cu Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional al Bucovinei (Suceava), Complexul Muzeal Naţional Neamţ, Muzeul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Muzeul Judeţean Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan” (Bârlad) şi Arhivele Naţionale ale României. La expoziţie a contribuit, de asemenea, şi Daniel Cosmin Obreja, care s-a alăturat cu obiecte din colecţia proprie.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada octombrie 2023 – martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00 (program de vară) şi 9.00 – 17.00 (program de iarnă).
