Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva se remarcă în peisajul cultural datorită patrimoniului fabulos pe care îl deține. Vizitatorii care îi trec pragul au ocazia de a descoperi exponate spectaculoase, de o valoare inestimabilă.
De mai bine de zece ani, instituția deveană este manageriată de Liliana Țolaș, un om care și-a pus întreaga muncă în slujba acestui muzeu. Alături de echipa sa, a reușit să transforme Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva într-o entitate de cultură recunoscută la nivel mondial.
Într-un interviu oferit publicației Ordinea Zilei, Liliana Țolaș vorbește despre cât de dificil este în România să coordonezi activitatea unui muzeu, dar și despre cele mai importante proiecte incluse anul acesta pe agenda Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.
Sunteți de peste zece ani managerul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva. Ce reprezintă pentru dumneavoastră această instituție? Cât de greu se conduce un muzeu?
Muzeul Civilizației Dacice și Romane reprezintă pentru mine instituția, organizația căreia i-am oferit toată experiența mea dobândită în cei 32 de ani de activitate profesională. Preluarea conducerii acestei instituții, în urmă cu mai bine de zece ani, a fost o provocare asumată, care mi-a oferit multe satisfacții.
Cât de greu este să conduci un muzeu? Sincer, nici eu nu bănuiam la momentul preluării funcției de Manager.
În România, din păcate, instituțiile de cultură sunt cenușăresele economiei, sunt cenușăresele societății. Din acest motiv, în opinia publică există cutuma că într-un muzeu nu se întâmplă multe lucruri. Vreau să vă spun că este extrem de dificil să manageriezi un muzeu, în general, și, în mod special, Muzeul Civilizației Dacice și Romane, unul dintre cele mai vechi muzee și care deține un patrimoniu fabulos.
Ce v-ați propus în 2011, atunci când ați preluat conducerea acestei instituții? Cum s-a schimbat activitatea MCDR din 2011 și până astăzi?
În anul 2011, la momentul preluării conducerii Muzeului Civilizației Dacice și Romane, am constatat că sunt foarte multe probleme care trebuie rezolvate.
Misiunea în calitate de manager, obiectivul meu a fost, în primul rând, acela de a consolida echipa, de a așeza instituția muzeală pe traiectoria națională și europeană a instituțiilor de cultură.
Chiar din anul 2011 am demarat proiecte și programe de mare anvergură cum ar fi:
- Finalizarea Corpului Administrativ;
- Amenajare Curte interioară – Lapidarium;
- Conservare, Restaurare, Reconstrucție Amfiteatrul în cadrul sitului de importanță națională Ulpia Traiana Sarmizegetusa;
- Reamenajare și reparații capitale la Complexul Memorial Aurel Vlaicu, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Orăștie, Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad, Complexul de Monumente Țebea, Casa-muzeu „Avram Iancu” de la Baia de Criș.
Activitatea Muzeului Civilizației Dacice și Romane, în ultimii zece ani, a devenit una dinamică în sensul asumării, de către întreaga echipă, a tuturor provocărilor venite odată cu proiectele de mare anvergură și cu posibilitatea accesării finanțărilor europene.
Parteneriatul cu instituțiile de cultură, școala, biserica, primării, mediul privat a fost un mod de lucru care ne-a oferit vizibilitate, șanse de promovare a patrimoniului și, de ce nu, obținerea unor venituri proprii consistente.
În toată această perioadă ați reușit să dezvoltați multe proiecte importante pentru MCDR. Dacă ar trebui să numiți trei proiecte de suflet pe care le-ați alege?
Proiectele de suflet la care nu am renunțat sunt:
- Conservare, Restaurare, Reconstrucție Amfiteatrul în cadrul sitului de importanță națională Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe care l-am demarat în anul 2011 și care a fost finanțat doar în anul 2022 cu suma de cinci milioane de euro, fonduri europene;
- Muzeul Civilizației Dacice Orăștie, finanțat tot din fonduri europene cu cinci milioane de euro;
- Proiectul expozițional „Obiecte de tezaur din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva”.
Cât de dificil este pentru un manager de muzeu să pună în aplicare proiecte noi?
Cel mai dificil lucru pentru un manager de muzeu, atunci când își propune realizarea de proiecte noi, este lipsa personalului de specialitate: arhitecți, specialiști în atragerea fondurilor europene.
În calitate de manager de muzeu, am avut șansa unei foarte bune colaborări cu specialiștii de gen din cadrul Consiliului Județean Hunedoara.
Care sunt principalele obstacole cu care v-ați confruntat până acum în implementarea unor proiecte menite să aducă MCDR în atenția publicului?
Principalele obstacole cu care m-am confruntat au fost cele legate de subdimensionarea personalului de specialitate.
Pentru a face performanță, un manager are nevoie de o echipă. Cum ați caracteriza dumneavoastră echipa MCDR?
Performanța și atingerea obiectivelor propuse în programul managerial an de an au putut fi atinse doar cu ajutorul echipei.
Din punctul meu de vedere, echipa de la Muzeului Civilizației Dacice și Romane este una dinamică, închegată, profesionistă.
Ce loc are MCDR în peisajul muzeal românesc și internațional? Cu ce se deosebește de alte muzee?
Muzeul Civilizației Dacice și Romane este un muzeu de istorie și arheologie, unul din cele mai vechi din Transilvania și din România.
Ce-l deosebește de alte instituții muzeale este tocmai diversitatea, valoarea și vechimea patrimoniului arheologic și istoric.
Patrimoniul deținut de MCDR este unul impresionat. Dacă ați face pentru prima dată o vizită la muzeu, care sunt exponatele de la MCDR pe care ați dori să le vedeți mai întâi?
Cu adevărat Muzeul Civilizației Dacice și Romane deține, gestionează și promovează un patrimoniu fabulos.
În calitate de vizitator, ajuns în Castelul Magna Curia, cu siguranță mi-aș dori să văd Matrița de la Sarmizegetusa Regia, dar și expoziția „Obiecte de tezaur din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva”. Nu aș rata, sub nicio formă, Lapidariul.
Care sunt cele mai importante piese care au ajuns în patrimoniul MCDR după ce ați preluat dumneavoastră conducerea?
Participarea colegilor mei arheologi la o serie de proiecte de cercetare arheologică preventivă, dar și sistematică a condus la descoperirea și, bineînțeles, înregistrarea în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane a unui număr mare de artefacte extrem de valoroase.
Dar, este evident faptul că artefactul cel mai valoros, care a ajuns la muzeu în ultimii zece ani, este Matrița de la Sarmizegetusa.
Cu ce expoziții își așteaptă MCDR vizitatorii?
Pe lângă expozițiile existente, Muzeul Civilizației Dacice și Romane își așteaptă vizitatorii în anul 2023 cu o paletă expozițională vastă:
- Exponatul lunii;
- Obiecte restaurate în anul 2023 în laboratorul de restaurare al Muzeului Civilizației Dacice și Romane;
- „Orașul Brad, de altădată…”
- Sculpturi din patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane semnate Ioan Şeu, Ediţia a II-a
- Donația Valeriu Pascu, la 130 de ani de la naștere
- Expoziții de grup ale artiștilor plastici brădeni, membri ai Clubului „Dialogul artelor”
- Salonul de Iarnă, ediția a VI-a
Pandemia a fost o perioadă dificilă pentru întreaga omenire. Cum a reușit MCDR să rămână în atenția publicului? Este internetul o soluție pentru ca instituțiile muzeale să ajungă în atenția publicului?
Pandemia a fost o provocare pentru noi toți. Instituțiile de cultură au fost obligate să găsească repede soluții de a ține legătura cu vizitatorii. Da, internetul a fost singurul instrument cu ajutorul căruia am reușit să rămânem conectați cu toți consumatorii de artă muzeală.
Am învățat cu toții că trebuie să investim mai mult în metode alternative de informare și promovare a patrimoniului cultural.
După ridicarea restricțiilor, oamenii au simțit nevoia să viziteze, să călătorească. Cei mai mulți români și-au întors fața către locurile din țară. Câți turiști v-au trecut pragul anul acesta?
Da. Acesta a fost efectul pozitiv al pandemiei, consumatorii de artă muzeală și-au reevaluat prioritățile și au decis să afle mai multe despre patrimoniul cultural și frumusețile României. Numărul de turiști în anul 2022 a fost de 52.478 din care: 47.478 cu bilete și 5.000 cu bilete gratuite.
Câți dintre turiști sunt străini?
Aproximativ un număr de 7.000.
Ce își propune MCDR pentru anul 2023?
Pentru anul 2023, Muzeul Civilizației Dacice și Romane are stabilită o Agendă Culturală diversificată care cuprinde proiecte expoziționale, evenimente culturale, proiecte de cercetare, conservare și restaurare a patrimoniului cultural.
Program manifestări ştiinţifice de tipul sesiunilor, simpozioanelor și conferințelor naționale și internaționale
Programul urmărește valorificarea şi popularizarea rezultatelor cercetării ştiinţifice desfăşurate de către specialiştii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane prin prezentări și dezbateri în cadrul sesiunilor, simpozioanelor și conferinţelor naţionale şi internaţionale la care participă specialişti din ţară şi din străinătate, din mediul academic şi muzeal.
Proiectele incluse în cadrul programului sunt:
- Sesiunea anuală de Comunicări Ştiinţifice a Muzeului Civilizației Dacice și Romane;
- „Micia Rediviva”.
Program de evenimente cultural educaţionale
Programul constă în organizarea unor evenimente care să ofere publicului, pe diferite categorii de vârstă, posibilitatea îmbogățirii cunoștințelor din domeniul istoriei, naturii și a culturii generale, precum și a respectului față de patrimoniul cultural.
Proiectele din cadrul programului acesta sunt:
- „Noaptea Muzeelor”;
- „Under History III”;
- „Ziua Internaţională a copilului”;
- „Şcoala de vară de restaurare ceramică”;
- „Manifestări dedicate omagierii personalităţii lui Aurel Vlaicu”;
- Workshop & expoziţie – StudART, Ediţiile IV-IX, 2023-2028
- Zilele porţilor deschise la toate siturile unde Muzeul Civilizației Dacice și Romane desfăşoară cercetări arheologice sistematice.
Program editorial
Programul urmărește valorificarea atât a patrimoniului muzeal deținut cât și a celui rezultat din cercetarea științifică, în special a cercetării arheologice, prin editarea unor publicații științifice de specialitate, respectiv cataloage de colecție, de expoziție, albume, broșuri, precum și a Revistei Sargetia – Anuarul Muzeului Devean (Acta Musei Devensis).
Program de restaurare a obiectelor de patrimoniu din colecţiile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane
Restaurarea patrimoniului se realizează, în conformitate cu Normele de Restaurare. Intervenţia directă asupra bunurilor muzeale va fi pe diferite suporturi (ceramică, hârtie, metal) pentru restituirea formei originare prin operaţii de întregire, integrare şi completare, aplicare de tratamente mecanice, fizice, chimice menite să asigure acestora o rezistenţă îndelungată, să-şi păstreze funcţionalitatea şi să fie apte pentru etalare în cadrul unor expoziţii. Restaurarea obiectelor de metal, ceramică şi carte veche se va realiza în laboratorul propriu al Muzeului Civilizației Dacice și Romane.
Program de cercetări arheologice sistematice
Activităţile din cadrul programului vor fi orientate pe continuarea cercetării arheologice sistematice de către colective științifice formate din specialiștii din cadrul instituției. Cercetările arheologice sistematice se vor desfășura în siturile arheologice: Ardeu – „Cetăţuie”, com. Balșa; Micia, com. Vețel; Uroi – Măgura Uroiului; Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Rapoltu Mare, Punct – La Vie.
Program evidența științifică a patrimoniului cultural mobil
Programul evidenţa științifică a patrimoniului cultural mobil se derulează pe cele două componente ale sale: evidenţa primară şi clasarea patrimoniului. Programul are în vedere continuarea şi actualizarea inventarierii patrimoniului cultural mobil deţinut, în conformitate cu standardele şi normele în vigoare, întocmirea fişelor de evidenţă şi continuarea procedurilor de clasare la cele două categorii juridice (tezaur şi fond). 
Promovarea unor proiecte pentru perioada de management 2023 – 2027 cu posibilitate de finanțare locală, guvernamentală şi europeană
- Proiectul: Digitalizarea valorilor aferente, marcarea și semnalizarea în cadrul Traseului Castrelor romane a Castrului roman Micia
Proiectul a fost depus de către Consiliul Județean Hunedoara în cadrul apelului de proiecte pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta C11 – Turism și Cultură
Prin acest proiect se dorește includerea obiectivului Castrul roman Micia în ruta turistic culturală – Traseul castrelor romane și promovarea acestui obiectiv prin intermediul digitalizării rutelor, semnalistică și aplicații pentru telefon.
- Proiectul: Restaurare, revitalizare și promovare prin digitalizare în cadrul traseului castrelor romane pentru obiectivul: „Intrare Forul lui Traian din cadrul sitului Arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa”
Proiectul a fost depus de către Consiliul Județean Hunedoara în cadrul apelului de proiecte pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta C11 – Turism și Cultură.
Situl arheologic de la Sarmizegetusa a fost inclus într-un traseu tematic istoric județean, selectat de către Danube Competence Center pentru a face parte din circuitul european „Ruta împăraţilor romani”, parte din proiectul mai larg „Rute culturale în zona inferioară şi de mijloc a Dunării”, proiect aprobat în cadrul cererii de proiecte a Comisiei Europene „Trans-national cooperation projects on European Cultural Routes”.
- Proiectul: Restaurare, revitalizare și promovare prin digitalizare în cadrul traseului castrelor romane pentru obiectivul: „Clădire cu spații muzeale și anexe, acces sit arheologic Colonia Ulpia Traina Augusta Dacica Sarmizegetusa”
Proiectul a fost depus de către Consiliul Județean Hunedoara în cadrul apelului de proiecte pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta C11 – Turism și Cultură.
Complexul arheologic Sarmizegetusa Ulpia Traiana face parte din Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa și este menționat pe Lista Monumentelor Istorice cu indicativul 104 HD-I-s-A-03205. Monumentul se încadrează în grupa A de monumente istorice și este protejat de Legea nr. 422/2001.
Construcţia va trebui să fie cât mai puţin invazivă, reversibilă, din materiale sustenabile şi să îndeplinească standardul NZEB.
Principala funcţiune adăpostită este cea de muzeu de sit și va găzdui, în condiţii de expunere adecvate, exponatele aflate acum în clădirea de peste drum. Totodată se preconizează amenajarea unui lapidariu cu principalele piese din lapidariul aflat acum în incinta muzeului existent şi cu piese aflate în ruina forumului şi care au nevoie urgentă de protecţie. Muzeul va avea nevoie de anexe – spaţii administrative.
- Proiectul: „Creşterea eficienţei energetice şi reabilitarea imobilului Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva – Magna Curia”
Prin Hotărârea Consiliului Județean Hunedoara nr. 119 din 28 aprilie 2022 s-a aprobat depunerea, valoarea maximă eligibilă şi a cheltuielilor aferente proiectului „Creşterea eficienţei energetice şi reabilitarea imobilului Muzeul Civilizaţiei Dacice si Romane Deva – Magna Curia”, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, componenta 5 – Valul renovării, axa 2 — Schema de granturi pentru eficienţă energetică şi rezilienţă în clădiri publice. operaţiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice.
Astfel, proiectul a fost depus de către Consiliul Județean Hunedoara în cadrul apelului de proiecte pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta 5 – Valul renovării.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
