Oamenii de știință sunt într-o permanentă căutare a unor soluții menite să ajute la dezvoltarea unor terapii inovative pentru sănătate. Cercetătorii implicați într-un studiu care are în centru pitonul au descoperit că analiza acestei reptile îi poate sprijini în realizarea unor tratamente pentru fibroza cardiacă, o afecțiune obișnuită a inimii umane în care țesutul cardiac se rigidizează.
„Am descoperit că inima pitonului este practic capabilă să se remodeleze radical, devenind mult mai puțin rigidă și mult mai eficientă din punct de vedere energetic, în doar 24 de ore. Dacă am putea să identificăm modul în care pitonul face acest lucru și să-l utilizăm pentru a-l folosi terapeutic la oameni, ar fi extraordinar”, susține Leslie Leinwand, profesor la Universitatea din Colorado Boulder și director științific al Institutul BioFrontiers, SUA, scrie revista australiană Cosmos.
Pitonii constrictori pot avea pauze de câteva luni la un an între mase consistente, adică atunci când consumă o cantitate de hrană cu un volum mai mare decât propria lor greutate corporală. În astfel de situații digestia durează săptămâni.
Cercetările anterioare au descoperit că, în decurs de aproximativ șapte până la zece zile după masă, inimile pitonilor cresc, pulsul se dublează, iar fluxul sanguin devine alb lăptos cu grăsimi circulante care hrănesc țesutul inimii.
Apoi, totul revine la normal cu o inimă puțin mai mare și mai puternică decât înainte.
Noul studiu, publicat revista PNAS, explorează modul în care inimile de piton (Python regius) obțin acest răspuns.
Pitonii implicați în studiul condus de Leinwand au postit timp de 28 de zile și au fost comparați cu pitonii din grupul de control care care au fost hrăniți ritmic cu o masă (25% din greutatea lor corporală).
Cercetătorii au descoperit că miofibrilele, mănunchiuri specializate de mușchi cardiaci care ajută inima să se extindă și să se contracte, au devenit mai puțin rigide și s-au contractat cu aproximativ 50% mai multă forță la șerpii care au postit 28 de zile.
CITEȘTE ȘI: A fost descoperită o nouă specie de boa pitic
De asemenea, șerpii hrăniți ritmic au avut epigenetici profund diferite în comparație cu cei hrăniți foarte rar. Epigenetica, care înseamnă „pe deasupra” genelor, descrie modul în care celulele modifică genele pentru a le porni sau dezactiva fără a provoca modificări secvenței ADN.
În total, 840 de gene au fost diferite în inimile șerpilor care au postit față de cei și hrăniți ritmic. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a identifica ce fac genele acestea, dar studiul sugerează că unele dintre ele pot împinge inima pitonului să ardă grăsimile în loc de zahăr pentru combustibil – lucru pe care inimile bolnave se chinuie să-l facă.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Pixabay.com
CITEȘTE ȘI: Oamenii au coborât în Fântâna Iadului și au dezlegat misterul Puţului lui Barhout. VIDEO
