Rezistenţa la medicamentele antimicrobiene (RAM) a devenit o problemă din ce în ce mai complexă și tot mai greu de soluționat. Un raport european indică faptul că bacterii frecvent implicate în toxiinfecţiile alimentare, precum Salmonella şi Campylobacter, prezintă niveluri ridicate de rezistenţă la medicamentele utilizate în mod obişnuit pentru tratarea formelor severe de boală.
Raportul publicat de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) şi de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) evidențiază faptul că RAM limitează opţiunile de tratament
Experții au constatat că o proporţie ridicată de tulpini de Campylobacter şi Salmonella, atât la oameni, cât şi la animale, continuă să fie rezistentă la ciprofloxacină, un antibiotic important folosit pentru tratarea infecţiilor severe.
În 2024, mai mult de una din cinci infecţii umane cu Salmonella a fost rezistentă la ciprofloxacină, iar aproape una din cinci a prezentat rezistenţă la mai multe clase de antibiotice, ceea ce reduce eficienţa tratamentelor disponibile.
În cazul bacteriei Campylobacter, rezistenţa este atât de răspândită în Europa încât ciprofloxacina nu mai este recomandată pentru tratarea infecţiilor la om, avertizează cele două agenţii de sănătate.
În plus, ambele bacterii prezintă rezistenţă la alte antibiotice frecvent utilizate, precum ampicilina, tetraciclinele şi sulfonamidele.
Salmonella şi Campylobacter se numără printre cele mai frecvente cauze ale infecţiilor alimentare. Contaminarea apare, de regulă, prin consumul de carne crudă sau insuficient preparată termic, carne de pasăre, ouă sau lapte nepasteurizat.
Datele statistice arată că, în 2024 au fost raportate, în Uniunea Europeană, 168.396 de cazuri de infecţie cu Campylobacter şi 79.703 cazuri de infecţie cu Salmonella, în creştere constantă din 2020.
Numărul tot mai mare de îmbolnăviri este asociat cu mai mulţi factori, inclusiv modificarea obiceiurilor alimentare, cum ar fi consumul mai frecvent de produse gata preparate, manipularea necorespunzătoare a alimentelor şi îmbătrânirea populaţiei, care este mai vulnerabilă la infecţii.
În 2024, legumele şi alte produse de origine non-animală au fost asociate cu cele mai multe decese în focarele de toxiinfecţie alimentară, existând dovezi solide privind sursa acestora. La nivelul focarelor care au afectat mai multe ţări, Salmonella a fost responsabilă pentru cele mai multe cazuri, iar ouăle şi produsele din ou au reprezentat principala sursă de transmitere.
Modelele de rezistenţă diferă semnificativ între ţări, bacterii şi tipuri de antibiotice, reflectând diferenţe în utilizarea acestor medicamente, în practicile agricole şi în măsurile de prevenţie.
Agenţiile europene subliniază importanţa abordării „One Health”, care recunoaşte legătura strânsă dintre sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor, producţia alimentară şi mediu.
One Health este un principiu care porneşte de la ideea simplă că sănătatea oamenilor, a animalelor şi a mediului sunt strâns legate între ele. Abordarea presupune colaborarea dintre medici, medici veterinari, specialişti în siguranţa alimentelor, epidemiologi şi experţi în mediu pentru a preveni şi controla bolile care pot circula între animale şi oameni sau care sunt influenţate de factori de mediu. Conceptul este folosit frecvent în combaterea rezistenţei la antibiotice, a bolilor infecţioase transmise prin alimente şi a zoonozelor, adică infecţii care pot fi transmise de la animale la oameni.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
