Mai multe elemente de ceramică aparţinând culturii Cucuteni, descoperite în județul Vrancea, ar putea duce la deschiderea unui şantier arheologic anul viitor.
Ceramica a fost descoperită la Domneşti, în comuna Pufeşti, ca parte dintr-o cercetare arheologică mai amplă care a avut loc în cursul anului în mai multe localităţi din județul Vrancea.
În acest județ au fost întreprinse mai multe cercetări arheologice în cadrul proiectului „Peisaje ascunse: explorarea prin teledetecţie şi LIDAR a drumurilor, graniţelor şi câmpurilor de luptă din Carpaţii de Sud-Est”, proiect finanţat de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării.
„În mod special, în ceea ce priveşte cercetările de la Domneşti, dincolo de obiectivele generale, am dorit efectuarea unui diagnostic arheologic pentru a analiza situaţia de pe malul drept al Siretului, în zona confluenţei cu Trotuşul, ştiut fiind faptul că pe partea cealaltă a râului se află, între altele, cea mai spectaculoasă aşezare dacică de pe teritoriul Moldovei, antica Piroboridava, la Poiana, judeţul Galaţi. Deşi ne aflăm în stadiul iniţial al cercetărilor şi analizei materialului arheologic recoltat în urma unor mici sondaje, putem deja observa că indicii cronologici fixaţi de fragmentele ceramice descoperite la Domneşti sunt similari celor de la Poiana. Evident, continuarea investigaţiilor ne vor spune mai multe despre legăturile create în preistorie şi antichitate între aşezări de pe ambele maluri ale Siretului”,a explicat arheologul Costin Croitoru.
Folosind tehnici și tehnologii moderne, au fost efectuate investigaţii de teren în comuna Tătăranu, în localităţile Năneşti şi Moviliţa, precum şi la Domneşti.
„Prin verificări succesive de teren, cercetări interdisciplinare – geofizică, teledetecţie, LIDAR – şi sondare arheologică au fost identificate situri arheologice noi, zone cu potenţial istoric şi au fost determinate limitele siturilor arheologice clasate în Registrul Arheologic Naţional şi Lista Monumentelor Istorice. Se remarcă bogăţia extraordinară a patrimoniului arheologic vrâncean, varietatea şi calitatea acestuia, repere care sugerează, pe de o parte, un mediu natural favorabil vieţii şi activităţilor umane, iar pe de alta, o continuitate de locuire din preistorie în antichitate, în evul mediu şi epocile modernă şi contemporană. În urma implementării activităţilor de cercetare din cadrul proiectului, va rezulta o vastă arhivă digitală a siturilor şi structurilor arheologice, a anomaliilor micro-topografice cunoscute, dar mai ales necunoscute, identificate la scară regională. Vor fi puse totodată bazele clasificării tipologice, cronologice şi culturale a structurilor identificate şi analizate. Activitatea colectivului de cercetare al proiectului va determina o schimbare conceptuală semnificativă asupra înţelegerii unui patrimoniu arheologic cu valoare universală, dar care are întreg potenţialul de a reconsidera interpretarea unor evenimente şi perioade cheie din istoria României”, a precizat, pentru AGERPRES, Costin Croitoru.
Cultura Cucuteni este una dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa, care s-a dezvoltat între 5.200 şi circa 3.200 î.Hr., fiind denumită după satul cu acelaşi nume din apropierea Iaşiului unde s-au descoperit primele vestigii arheologice, în anul 1884.
Ulterior, pe teritoriul României, au fost făcute descoperiri aparţinând acestei culturi în zone din Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei şi Basarabia.
Printre acestea se numără elemente de ceramică de foarte bună calitate, bogat pictate, cu decor în spirală în numeroase combinaţii, precum şi figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.
Cercetările arheologice în Vrancea au fost efectuate de arheologi ai Muzeului Brăilei „Carol I”, respectiv conferenţiar universitar Costin Croitoru şi cercetător ştiinţific Stănică Pandrea, în colaborare cu Aurora Apostu şi Mădălina Stănescu de la Muzeul Vrancei, echipa fiind însoţită în teren de directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vrancea, Artur Ghinea, şi consilierul compartimentului Monumente Istorice şi Arheologice, Claudiu Sorin Coviltir, precum şi de reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora au fost efectuate cercetările.
