Arheologii din nord-vestul Chinei au descoperit un mormânt din perioada dinastiei Tang, remarcabil de bine conservat, care conține artefacte rare din aur, argint, bronz și ceramică. Descoperirea a fost făcută în satul Jiali din districtul Chang’an al orașului Xi’an, în timpul unor săpături ample efectuate între ianuarie 2022 și aprilie 2024.
Cercetările au fost efectuate de o echipă de la Academia de Arheologie Shaanxi, și relevă detalii uimitoare despre meșteșugul, schimburile culturale și viața elitelor din timpul uneia dintre cele mai influente ere istorice ale Chinei, potrivit publicației Arkeonews.
Mormântul, denumit oficial M228, a aparținut lui Ma Sanniang, soția lui Dong Shunxian, un ofițer, militar din dinastia Tang. Documentele istorice confirmă că a fost înmormântată în anul 698 d.Hr., în perioada de apogeu a puterii și a extinderii internaționale a Imperiului Tang.
De la fața locului, arheologii au recuperat 19 obiecte sau seturi funerare, inclusiv ceramică, bronz, fier, obiecte din piatră și o colecție de obiecte din aur și argint, lucrate cu măiestrie, care reflectă tradițiile artistice rafinate ale perioadei.
Cercetătorii au observat că multe dintre artefactele din metale prețioase erau accesorii personale, cum ar fi ornamente de păr, recipiente și vase decorative folosite de femeile din elita de la curtea Tang.
Printre cele mai izbitoare descoperiri s-au numărat un borcan de argint și o cupă cu picior, împodobite cu motive de viță de vie – modele influențate de tradițiile artistice din Regiunile Occidentale, o zonă asociată cu rețeaua comercială a Drumului Mătăsii. Gravura complexă și prelucrarea metalelor de înaltă calitate observate pe aceste obiecte demonstrează atât sofisticare tehnologică, cât și un amestec de stiluri artistice interne și străine.
Shi Sheng, cercetător la Academia de Arheologie Shaanxi, a susținut că artefactele descoperite în mormântul lui Ma Sanniang oferă dovezi fizice importante ale interacțiunii culturale și ale comerțului internațional în timpul dinastiei Tang. Prezența modelelor de inspirație occidentală sugerează că artizanii din câmpiile centrale ale Chinei nu numai că erau conștienți de estetica străină, dar o încorporau activ în bunurile de lux. Această fuziune reflectă natura cosmopolită a societății Tang, în special în perioada de vârf a acesteia, în secolul al VII-lea.
Descoperirea este deosebită și semnificativă deoarece dinastia Tang (618–907) este adesea considerată una dintre epocile de aur ale istoriei chineze. În această perioadă, imperiul a cunoscut stabilitate politică, expansiune economică și schimburi culturale vibrante facilitate de Drumul Mătăsii.
Chang’an – actualul Xi’an – a servit drept capitală și unul dintre cele mai mari și mai diverse orașe din lume, atrăgând comercianți, savanți, diplomați și artiști din Asia Centrală, Persia și nu numai.
Dinastia Tang este cunoscută și pentru realizările sale în poezie, pictură, muzică și toleranță religioasă. Budismul, daoismul și confucianismul au coexistat și s-au influențat reciproc, în timp ce religiile internaționale, precum creștinismul nestorian și zoroastrismul, au fost introduse în China prin rutele comerciale. Acest mediu multicultural a contribuit la inovații artistice, cum ar fi modelele decorative cu viță de vie observate pe vasele de argint recuperate din mormântul lui Ma Sanniang.
CITEȘTE ȘI: De ce se tem arheologii să deschidă mormântul primului împărat al Chinei?
O altă caracteristică notabilă a erei Tang a fost măiestria avansată și cultura luxoasă. Femeile din elită dețineau adesea bijuterii ornamentate, recipiente pentru cosmetice și obiecte din metal fin, simbolizând statutul social și bogăția. Artefactele din mormântul nou descoperit se aliniază acestei tradiții, oferind arheologilor o oportunitate rară de a studia stilul de viață și identitatea femeilor din clasa superioară de la sfârșitul secolului al VII-lea.
Dincolo de valoarea lor artistică, obiectele servesc drept materiale de cercetare valoroase pentru istoricii care studiază legăturile economice și culturale dintre China și civilizațiile vecine. Combinația dintre elementele de design importate și măiestria locală ilustrează modul în care dinastia Tang a funcționat ca o răscruce de drumuri între interacțiunea est-vest, consolidându-i reputația de unul dintre cele mai conectate imperii la nivel global ale lumii medievale.
Pe măsură ce săpăturile și analiza continuă, experții cred că situl va aprofunda înțelegerea obiceiurilor funerare Tang, a ierarhiei sociale și a implicării internaționale. Descoperirea mormântului lui Ma Sanniang nu numai că îmbogățește înregistrările arheologice de la Xi’an, dar evidențiază și moștenirea durabilă a dinastiei Tang – o epocă amintită pentru prosperitatea, deschiderea și strălucirea sa artistică.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Academia de Arheologie Shaanxi/Xinhua /Arkeonews
