Specialiștii Blocului Național Sindical au realizat o amplă analiză legată de sistemul de pensii din România și schimbările legislative din acest domeniu, aplicabile începând cu 1 ianuarie 2024. Ei atrag atenția că, de fiecare dată când s-a dorit „reformarea” sistemului de pensii, nu au fost identificare concret acele puncte din lege care produc inechitate. Mai mult, au fost emise acte normative care au rămas doar pe hârtie fără a exista o aplicabilitate practică a lor. Același lucru se întâmplă și cu noul proiect, din care singurele prevederi care își vor produce efectele sunt cele referitoare la valoarea punctului de pensie de la 1 ianuarie 2024 și capitolul legat la jurisdicția asigurărilor sociale. În plus, organizația subliniază faptul că actul normativ trimis de Executiv în Parlament pune în dificultatea actualii angajați, care vor trebui să îndeplinească foarte multe condiții pentru a putea beneficia de pensie de la stat.
„Ne-am așteptat să existe o dezbatere publică reală și această dezbatere să fie purtată cu evaluări de impact, nu doar din perspectiva deficitului generat bugetului public, și nu doar cu cifre referitoare la potențiale creșteri de pensii, fără a fi clarificate sursele de finanțare. O dezbatere despre un sistem de pensii pe care îl schimbi major la fiecare ciclu electoral nu se poate aborda fără o analiză a situației într-un sens larg, demografic, economic și social.”, avertizează reprezentanții BNS.
Statisticile evidențiază faptul că populația României îmbătrânește, migrația tinerilor a accentuat acest proces, deși efectele se resimt pe intervale mari timp. Cu toate acestea suntem foarte aproape de momentul în care aceste fenomene încep să accelereze.
Numărul persoanelor de peste 65 de ani va crește, până în 2040, de la 3,8 milioane la peste 4,4 milioane, în timp pe populația ocupată se va reduce, în aceeași perioadă, de la 7,6 milioane la 6,4 milioane. Trendul va deveni din ce în ce mai accentuat, ceea ce va genera dificultăți în a menține sustenabilitatea sistemului public de pensii.
„Sistemul public de pensii nu este doar pentru azi. El trebuie să ofere soluții atât pentru cei ce urmează să se pensioneze, cât și pentru cei deja pensionați. Nimeni nu a evaluat ce impact are această lege asupra persoanele care astăzi contribuie la sistem și poate mâine sau peste zece ani urmează să atingă vârsta de pensionare. Este cu atât mai frustrantă această abordare cu cât, începând din 2018, mulțumită Guvernului de la vremea respectivă coordonat de Califul Dragnea, angajații sunt principalii contributori la sistemul public de pensie. În niciun alt stat membru asigurații nu participă cu mai mult de 40% din contribuțiile totale pentru finanțarea sistemului, în România participarea e de 67%, așa cum se poate observa din graficul 2. Echilibrul sistemului trebuie asigurat pe termen mediu și lung. Politicienii se uită doar la indicatorii de echilibru pe termen scurt. Sunt atât de puțin interesați de ce se va întâmpla dincolo de urmatorii patru ani electorali încât au pus în lege mecanisme care îi vor afecta semnificativ pe cei ce azi și mâine susțin financiar sistemul.”, acuză organizația sindicală.
În ciuda faptului că România are una din cele mai mici speranțe de viață la 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, acest indicator se previzionează ca va înregistra o creștere de peste trei ani în următorii 17 ani.
„Nu contestă nimeni faptul că nivelul pensiilor este unul redus, că rata riscului de sărăcie în rândul persoanelor în vârstă a crescut în ultimii șapte ani, că pensionarilor li s-a promis tot timpul foarte mult și de fiecare dată li s-a dat foarte puțin. Doar că promisiunile trebuie să fie acoperite de echilibru și responsabilitate.”, precizează BNS.
Analiza pune accentul și pe faptul că, raportat la cât se alocă pentru pensii din PIB, România pare că stă încă bine. Doar că lucrurile sunt așa doar pe hârtie, realitatea fiind cu totul alta. Țara noastră, spre deosebire de celelalte state membre ale Uniunii Europene, reușește să colecteze un procent foarte redus din PIB ca venituri ale bugetului public consolidat. În 2022, România a colectat venituri la bugetul consolidat reprezentând 33,5% din PIB, ân timp ce media UE a fost de 46,5%.
Toate aceste date arată că România nu are, în acest moment, spațiu fiscal pentru o reformă majoră a sistemului public de pensii sau mai corect spus nu-și permite o dublare a pensiilor fără decizii care să însemne:
- Creșteri ale vârstelor de pensionare pentru perioada următoare,
- Creșteri ale nivelului contribuțiilor sociale pentru a susține financiar sistemul,
- Înăsprirea condițiilor de pensionare pentru generațiile următoare (altele decât vârsta de pensionare).
„În proiectul de lege pe care Guvernul se grăbește să-l aprobe în Parlament zilele acestea se regăsesc deja prevederi care se referă la punctele 1 și 3 menționate mai sus. În ciuda declarațiilor politice, Executivul este conștient că într-un sistem deja dezechilibrat nu poți majora ieșirile fără să crești și intrările. Doar că ne amăgește pe toți cu ceva ce se va întâmpla într-un viitor care se tot amână. Reamintim faptul că legea 127/2019 care urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024 prevedea deja mecanismul actual de calcul al pensiilor. Trebuia doar aplicat, dar în loc să-l aplice Guvernul îl amână cu încă nouă luni, până în septembrie 2024. Asistăm la o piesă de teatru bine jucată de cele două partide aflate la guvernare, care se termină frumos cu anunțul public că ambele formațiuni politice susțin creșterea pensiilor, vorbim sigur de pensiile aflate în plată pentru că despre viitorii pensionari nu vorbește nimeni.”, se arată în analiza BNS.
Ce se va întâmplă cu viitorii pensionari:
1.Pentru femei vârsta de pensionare va crește esalonat la 65 de ani până în 2035,
2.În noua lege se introduce noțiunea de stagiu de cotizare contributiv, respectiv pentru stagiul minim și stagiul complet sunt luate în calcul doar perioadele efectiv contributive.
Ce înseamnă în realitate acest lucru:
Stagiul de cotizare minim pentru a putea ieși la pensie, respectiv 15 ani, era format în legea actuală (263/2010) atât din perioadele în care s-au plătit contribuții, cât și din perioade necontributive sau asimilate, așa cum sunt numite de lege, respectiv:
- a beneficiat de pensie de invaliditate;
- a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
- a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
- a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii;
- a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
- a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la trei ani;
„Legea nouă prevede, deși recunoaște perioadele de mai sus ca fiind asimilate, luarea în calcul a acestor perioade exclusiv la stabilirea valorii pensiei, dar nu mai sunt cuantificate în stagiul minim de cotizare, excepție facand concediul pentru creșterea copilului care este asimilat de lege stagiului contributiv. Acest lucru înseamnă că cei care sunt la vârsta de pensionare și au stagiu minim format din perioade de contribuții și perioade asimilate, cum sunt cele de mai sus, nu se vor mai putea pensiona până nu vor atinge cei 15 ani de stagiu formați din perioade în care s-au plătit efectiv contribuții. Situația este similară în cazul stagiului complet de cotizare. Anumite reduceri de vârstă acordate, de exemplu, pentru conditii de muncă deosebite sau speciale sunt condiționare de existența stagiului complet de cotizare numai că legea nouă spune că acesta trebuie să fie contributiv, în ciuda faptului că angajatorii plătesc suplimentar astfel încât valoarea pensiei să nu fie afectată. De asemenea, accesul la reducerea vârstei de pensionare pentru femeile care au născut și crescut mai multi copii este condiționat de existența stagiului complet contributiv. Prin această prevedere, în fapt Guvernul, operează deja o creștere a stagiului de cotizaere minim și cel complet.”, explică specialiștii BNS
3.Graficul de creștere a vârstei de pensionare la femei este deja asumat. Într-o formulare extrem de ambiguă se introduce în legea nouă posibilitatea de a crește vârsta de pensionare, stagiul minim cât și complet de cotizare, cu trimitere la un raport al Comisiei Europene referitor la speranța de viață. Raportul invocat prevede deja o creștere accentuată a speranței de viață, atât la femei, cât și la bărbați începând cu 2030, însemnând că Guvernul pregăteste terenul pentru o nouă creștere a vârstei de pensioanare âîn perioada nu foarte îndepărtată, pâna în 2030 mai sunt doar șase ani.
4.Sunt penalizați cei ce au lucrat în condiții de muncă speciale sau deosebite mai mult de 21 de ani. Reducerea vârstei pentru cei ce au lucrat 30 de ani în condiții deosebite este de trei ani, iar pentru cei ce au lucrat în condiții speciale 26 ani reducerea e de doi ani.
5.În mod absolut bizar, legea nouă pare să stimuleze pensionarea anticipată. Pensia anticipată din legea actuală se acordă cu maximum cinci ani înainte de împlinirea vârstei de pensionare pentru cei ce aveau peste opt ani de stagiu peste stagiul complet de cotizare. În acest caz pensia nu era diminuată, iar cei pensionați astfel nu aveau dreptul să cumuleze pensia cu salariul. Legea nouă consideră că te poți pensiona cu cinci ani înainte de vârstă, dacă ai stagiu de cotizare de cel puțin cinci ani peste stagiul complet de cotizare, caz în care pensia este considerată pensie pentru limită de vârstă și se poate cumula cu salariul.
Chiar și pentru pensionarea anticipată parțială, devenită în legea nouă pensionare anticipată, penalizările sunt mai mici. În legea actuală se prevede o reducere de 0,5% pentru fiecare lună pâna la un an, până la 0,25% până la cinci ani, iar în legea nouă penalizările sunt între 0,4 și 0,2%.
6.În caz de accidente de muncă nu se mai poate primi pensie de invaliditate fără stagiu de cotizare. Accidentele de muncă au același tratament ca accidentele obișnuite, nu se preciează în lege care este stagiul necesar pentru a beneficia de pensie de invaliditate, probabil se vor preciza aceste stagii prin normele de aplicare ale legii.
Punctajele acordate pentru stagiul potențial pentru persoanele pensionate pe caz de boală se reduc semnificativ – pentru grupa 1 de la 0,7 la 0,25, pentru grupa 2 de la 0,55 la 0,2 și la grupa 3 de la 0.35 la 0.1.
7.Față de nivelul pensiilor din decembrie, noua lege înseamnă – o creștere a pensiilor în plata cu 13,8% de la 1 ianuarie și o creștere între 40 și 89% de la 1 septembrie 2024, dacă ea va fi aplicata. Pentru viitor însă cresterile de pensii sunt condiționate de procentul de creștere al veniturilor din contribuții. Formularea este una ambiguă, nu se precizează dacă vorbim despre creștere nominală sau despre creștere reală sau ca % din PIB. Anual se va întocmi un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a punctului de pensie. Practic se instituie un mecanism de creștere al pensiilor ce ar trebui să fie avizat de Consiliul Fiscal. Se precizează că în măsura în care raportul Consiliului Fiscal va indica abateri de la impactul financiar sau de la mecanismul de calcul din lege, Guvernul se obligă să ia măsuri de corecție (creșteri de vârstă de pensionare, creșteri de stagiu de cotizare, creșteri de contributii sociale etc).
8.Mecanismul de stabilitate, așa cum este numit în proiectul de lege, generează la rândul lui inechitate raportat la contributivitate – o persoană care a contribuit un număr mai mic de ani, dar cu baza de calcul formată din salarii mai mari obține astfel o pensie mai mică decât o persoană care a contribuit 35 de ani cu baza de calcul formată din salarii mici, deși cumulat valoarea contribuțiilor plătite în primul caz este mai mare decât cea din al doilea caz.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei/ BNS
