Riscul ca omenirea să se confrunte cu o nouă pandemie este din ce în ce mai ridicat. Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) a venit, la jumătatea acestei săptămâni, cu un avertisment cel puțin îngrijorător. Experții au atras atenția asupra pericolului declanșării unei pandemii de gripă aviară în cazul în care virusul devine transmisibil între oameni. Mai mult, ei au subliniat faptul că nu există apărare imunitară împotriva virusurilor H5 la oameni.
Specialiștii au făcut mențiunile acestea în contextul în care, marți, în statul american Texas s-a anunţat că tulpina H5N1, cunoscută în mod obişnuit sub numele de gripă aviară, a fost detectată la o persoană care a avut contact cu vaci de lapte care ar fi fost infectate cu virusul.
Până acum, guvernele lumii au fost preocupate de problema gripei aviare mai mult din cauza pierderilor economice pe care boala le produce. Dar în noile condiții atenția ar trebui să se îndrepte mai mult asupra riscului de transmitere umană și a pericolului pe care tulpina H5N1 îl reprezintă pentru sănătatea publică.
CITEȘTE ȘI: Omenirea nu și-a învățat lecțiile și nu este pregătită pentru o nouă pandemie
Chiar dacă autoritățile au reușit să țină cât de cât sub control numărul focarelor de gripă aviară, astfel încât s-au înregistrat mult mai puține în acest sezon, pericolul este major, având în vedere că virusul s-a răspândit geografic, inclusiv în Antarctica şi la un număr tot mai mare de mamifere. Astfel, a crescut riscul ca virusul să evolueze într-o ameninţare din ce în ce mai puternică pentru oameni.
Până în prezent, nu a fost observată o transmitere susţinută de la om la om, iar transmiterea gripei aviare de la animale infectate la om este destul de rară.
CITEȘTE ȘI: Ne pândește o pandemie de gripă aviară. OIE cere vaccinarea păsărilor
Totuși, experții EFSA au menționat că trebuie avut în vedere că virusurile acestea continuă să evolueze la nivel global şi, odată cu migrarea păsărilor sălbatice, ar putea fi selectate noi tulpini care poartă potenţiale mutaţii pentru adaptarea la mamifere.
„Dacă virusurile gripei aviare A(H5N1) dobândesc capacitatea de a se răspândi eficient în rândul oamenilor, transmiterea pe scară largă ar putea avea loc din cauza lipsei de apărare imunitară împotriva virusurilor H5 la oameni”, au susținut reprezentanții EFSA, într-un raport.
52% dintre oamenii infectați cu H5N1 au murit
Datele făcute publice de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că, în intervalul ianuarie 2003 şi 26 februarie 2024, au fost înregistrate la nivel global 887 de cazuri de infecţie la om cu gripă aviară H5N1. Dintre acestea, 462 au fost fatale, reprezentând o rată de 52%.
Majoritatea cazurilor umane au fost detectate la persoane cu expunere neprotejată la păsări de curte bolnave sau moarte, pieţe de păsări vii sau la un mediu contaminat.
Totodată, cercetătorii au constatat că mamiferele sălbatice ar putea acţiona ca gazde punte între păsările sălbatice, animalele domestice şi oameni. De asemenea, animalele de companie, cum ar fi pisicile care trăiesc în gospodării şi au acces la exterior, ar putea fi, de asemenea, un potenţial vehicul de transmitere.
Nu s-a ajuns la un acord privind prevenirea pandemiilor
Din păcate, pare că lecția COVID a fost uitată foarte repede, iar Terra riscă să repete tragediile petrecute în timpul pandemiei recent încheiate.
După doi ani de discuţii dificile, statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) nu au reuşit să ajungă la un acord internațional privind prevenirea pandemiilor. Nici până acum nu au fost stabilite politici comune menite să pregătească mai bine lumea pentru o viitoare pandemie.
La nivelul celor 194 de state reunite în cadrul OMS s-a decis elaborarea unui obligatoriu pentru a evita repetarea greşelilor mortale şi costisitoare din timpul gestionării catastrofale a epidemiei de COVID-19. În timpul, pandemiei de SARS CoV -2 s-a constatat într-un mod brutal că lumea nu era pregătită să facă faţă unei crize de o asemenea amploare. În ciuda tragediilor trăite la nivel global, noua şi ultima rundă de negocieri din cadrul OMS, deschisă pe 18 martie, s-a încheiat joi fără un text final.
„Nu sunteţi departe de a ajunge la un acord. Am încă speranţa că veţi ajunge acolo!”, a transmis directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în timp ce discuţiile s-au încheiat la sediul organizaţiei de la Geneva. Oficialul OMS a amintit că „un acord reprezintă un instrument care salvează vieţi, nu doar o bucată de hârtie”.
În acest context, Ghebreyesus a făcut apel la state să se întoarcă la lucru pentru a ajunge la un acord final până la sfârşitul lunii mai.
Aceste discuții au fost începute în februarie 2022, atunci când s-a decis adoptarea în mod oficial a textului la următoarea Adunare Mondială a Sănătăţii, care va începe la 27 mai la Geneva.
Au trecut doi ani, iar trauma pandemiei pare că s-a estompat deja, iar între statele member OMS se menţin în continuare puncte semnificative de fricţiune, proiectul de acord rămânând plin de formulări provizorii între paranteze, semnalând posibile alternative.
În lipsa unui acord, „vom asista la aceleaşi inegalităţi, aceeaşi lipsă de coordonare, aceleaşi pierderi evitabile de vieţi şi mijloace de trai şi aceleaşi tulburări sociale, economice şi politice ca cele observate în timpul COVID-19”, a avertizat Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
