Căsătoria forțată dintre PSD și PNL, nășită de UDMR, a dat naștere unui guvern care include nu mai puțin de 20 de ministere și peste o sută de secretari de stat. Efortul bugetar lunar pentru plata acestor oameni depășește 1,5 milioane de lei pe lună. Atenție! Suma include doar plata salariilor de bază pentru cei care ocupă funcții de secretar de stat. Nu sunt luate în calcul sporurile și alte beneficii. De asemenea, nu sunt contorizate cheltuielile pentru lefurile subsecretarilor de stat, consilierilor, directorilor sau șefilor de instituții.
Privind în istoria României post-decembriste se poate spune că Executivul Ciucă are una dintre cele mai stufoase structuri care a existat vreodată la acest nivel. De altfel, întregul aparat al statului „s-a îngrășat” masiv, numărul salariaților din acest sistem majorându-se, în ultimul deceniu și jumătate, cu cel puțin 500.000 de persoane. Nu vă gândiți că angajările au vizat acele zone în care se intervine în beneficiul contribuabilului. De exemplu, Sănătatea și Educația continuă să sufere din cauza deficitului de personal. La fel se întâmplă și cu acele instituții care presupun interacțiunea unui angajat cu contribuabilul. Aici s-au făcut „reforme”, au fost scoși salariații de la ghișee, pe motiv că se informatizează totul și ne mutăm în online. Cele mai multe încadrări pe posturi călduțe la stat vizează instituțiile în care se muncește puțin, pe foarte mulți bani. Astfel, partidele, indiferent de culoarea lor politică, și-au recompensat apropiații și și-au asigurat un posibil bazin electoral.
Structura actuală a Guvernului, care îl are ca premier pe Nicolae Ciucă, este o consecință a negocierilor politice duse între cele trei partide aflate la putere. Fiecare dintre aceste organizații a vrut o bucată importantă din „cașcavalul” asigurat de funcțiile de execuție din stat, așa că soluțiile găsite pentru rezolvarea acestei „probleme politice” au dus la inventarea unor posturi de secretari de stat. Fără a exista limite, ministerele au ajuns să includă în conducerile lor și câte șapte secretari de stat, care la rândul lor și-au dezvoltat un aparat propriu de angajați.
Armata secretarilor de stat este secondată de o alta mult mai numeroasă a consilierilor, a directorilor de cabinete și a celor trimiși în diferite consilii de administrație pentru a „reprezenta” statul. Lor li se adaugă și șefii de departamente sau agenții subordonate ministerelor.
Sunt oficiali din ministere care și-au adus în cabinet șapte sau chiar opt consilieri, oameni recompensați politic pentru care se alocă foarte mulți bani de la bugetul de stat.
Clientela politică este ținută cu salarii de la stat
Salariul brut pentru un secretar de stat depășește 16.000 de lei. În această sumă nu sunt incluse sporurile sau alte beneficii. Nici în cazul consilierilor, lefurile nu sunt unele mici, media fiind undeva la 10.000 de lei. Dacă facem o comparație cu ceea ce se întâmplă în piața muncii reale, vom constata că românii plătesc taxe și impozite pentru a ține un aparat bugetar mult prea încărcat.
CITEȘTE ȘI: Într-o singură lună, statul a angajat 470 de oameni
Statul are în momentul de față o organigramă foarte stufoasă, care nu face altceva decât să „toace” banul public. Problema este una reală și este evidentă, dar atunci când partidelor aflate la guvernare li se reproșează acest lucru, se aduce în discuție mult dezbătuta temă a eficientizării aparatului guvernamental, prin reducerea numărului celor care activează în această structură. Totul rămâne însă la nivel de declarații, de promisiuni. În practică, se merge în continuare pe același algoritm al recompenselor politice din banii românilor.
Ordinea Zilei a numărat secretarii de stat din ministere. Datele sunt unele publice, fiind postate pe site-ul fiecărei instituții în parte. Interesant este că printre cei numiți în posturi de secretari de stat există multe personaje pe care le regăsim de fiecare dată când partidul din care fac parte ajunge la guvernare.
Nu vă gândiți că este vorba despre experți pe care politicienii îi aleg pentru a-i ajuta, sunt doar niște „executanți” plimbați dintr-un post în altul. Într-o guvernare sunt la Ministerul Educației sau la Muncă, pentru ca în alta să fie mutați la Transporturi, Economie sau Finanțe. Nu competența este cea care îi recomandă, ci carnetul de partid. Mulți dintre ei nu au lucrat în viața lor în economia reală, în CV-urile făcute publice nefiind trecut nici măcar un loc de muncă din zona privată. Sunt oameni care sunt plimbați dintr-o instituție a statului în alta și care trăiesc foarte bine din bani publici.
Legislația în vigoare nu pune nicio condiție pentru cei care aspiră la o funcție de secretar de stat. Nu contează studiile, pregătirea, experiența sau competența. Trebuie doar să ai domiciliul în România și să nu fi fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, a infracțiunilor de corupție, trafic de droguri, criminalitate organizată sau terorism.
Importante sunt poziția în partid, sprijinul de care te bucuri din partea celor aflați în conducerea organizației etc. Totul ține de voturi și de jocurile de putere. Nu există nicio legătură cu interesul național. Primează doar interesul de partid, iar de multe ori iese la suprafață, cu violență, doar interesul unor grupuri.
Secretari de stat… fără număr
Din analizele făcute de Ordinea Zilei, se evidențiază faptul că un minister „campion” la numărul secretarilor de stat este cel coordonat de Sorin Grindeanu. Echipa de conducere a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii include șapte secretari de stat. Fiecare dintre cele trei partide aflate la guvernare și-a „plantat” oameni de încredere în această instituție. Nu este prea clar care sunt atribuțiile acestor domni, dar printre ei regăsim un avocat, un fost prefect, un inginer, un fost administrator public etc.
De fapt, o analiză a CV-urilor acestor personaje politice ne indică faptul că pe parcursul carierei lor s-au plimbat dintr-o funcție publică în alta, reușind astfel să fie „competenți” în fiecare dintre domeniile în care i-a trimis partidul.
Astăzi, când se negociază structura noului guvern, care ar trebui să rezulte după rocada premierilor, se tot vorbește despre reduceri de cheltuieli.
Grindeanu, ministrul cu foarte mulți secretari de stat, recunoaște că există o problemă și militează acum pentru reducerea numărului de ministere. „Eu susţin o reducere a numărului de ministere. Eu am șapte secretari de stat la Ministerul Transporturilor. Am spus-o şi preşedintelui meu de partid, Marcel Ciolacu, şi am spus-o şi prim-ministrului, dacă tot vorbim de ordonanţă cu reduceri de cheltuieli, hai să începem şi de la reduceri de ministere, nu doar secretari de stat. Să ştiţi că eu ştiu foarte bine cum s-a făcut această hartă a secretarilor de stat. Sunt vreo 200 acum, urmare a negocierilor celebre. Şapte secretari de stat sunt, nu doar la transporturi, care oricum e unul dintre cele mai mari ministere. Uitaţi, şapte secretari de stat la MIPE (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, n.r.), şapte secretari de stat la Mediu”, a declarat public Sorin Grindeanu.
CITEȘTE ȘI: Peste zece mii de români beneficiază de pensii de serviciu. Cel mai mare venit este de 21.524 lei, din care 20.039 vin de la bugetul de stat
Rămâne însă de văzut ce se va întâmpla la formarea noului Guvern. Până atunci realitatea ne arată că Executivul și-a format o adevărată armată de secretari de stat, numărul lor depășind suta. Grindeanu vorbește de vreo două sute, făcând referire la toate persoanele numite politic și care au rang de secretar de stat.
Tot șapte secretari de stat apar și în conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Tánczos Barna are în echipă o gamă variată de „specialiști”, tot oameni de partid care au fost mutați dintr-un loc în altul, după algoritmul politic al momentului.
Un alt minister cu mulți secretari de stat este cel condus Marcel Boloș. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are șapte secretari de stat, la care se adaugă și două funcții de subsecretari de stat. În conducerea acestei instituții care gestioneză implementarea programelor de finanțare europeană și-au făcut loc un avocat din provincie, dar și o purtătoare de cuvânt de la UDMR.
Și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației are un aparat de conducere foarte stufos. Alături de ministrul Cseke Attila, conducerea acestei instituții este asigurată de șapte secretari de stat și trei subsecretari.
La rândul său, Adrian Câciu are în aparatul de conducere de la Ministerul Finanțelor șase secretari de stat. Acestora li se alătură președintele ANAF, Lucian Ovidiu Heiuș; președintele ASPAAS, Oana Georgiana Stănilă; președintele ONPCSB, Adrian Cucu; președintele ONAC, Mariana Constantinescu; președintele AVR, Bogdan-Lari Mihei.
Și suita ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, include un număr de șase secretari de stat și patru subsecretari de stat.
De asemenea, la Ministerul Afacerilor Externe, alături de Bogdan Aurescu, partidele de la guvernare au plantat șase secretari de stat. În conducerea acestei instituții o regăsim și pe Emilia Gane, Agent Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb. Ea are rang de subsecretar de stat. Totodată, în MAE există o funcție de director general, ocupată de Oana Florentina Ezer, care este Agent guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Un număr silimar de secretari de stat apar și în conducerea Ministerului Sănătății. Aici, alături de prof.univ. dr. Alexandru Rafila au fost numiți șase secretari de stat. Este cam singurul minister din Cabitetul Ciucă în care CV-urile celor care ocupă aceste funcții se potrivesc cu domeniul în care activează, fiind vorba despre experți în sănătatea publică.
Și la Ministerul Educației, schema de conducere include șase secretari de stat și doi subsecretari.
De asemenea, Petre Daea, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, are șase secretari de stat și un subsecretar.
Numărătoarea secretarilor de stat continuă cu Ministerul Justiției, acolo unde alături de Cătălin Predoiu activează cinci secretari de stat.
Tot cinci secretari de stat are și Constantin-Daniel Cadariu, la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.
Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, este „ajutat” de patru secretari de stat. În plus, are în subordine Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și Autoritatea Națională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, șefii acestor instituții fiind numiți tot pe criterii politice și având tot rang de secretar de stat. De asemenea, sub autoritatea acestui minister funcționează și Casa Naţională de Pensii Publice și Agenția Natională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în timp ce Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale este coordonat tot de Ministerul Muncii.
Un număr similar de secretari de stat sunt și în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, acolo unde Sebastian Burduja are alături patru secretari de stat și un subsecretar.
La Ministerul Energiei, în conducerea instituției alături de Virgil Popescu, apar tot patru secretari de stat.
La Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Gabriela Firea conduce instituția împreună cu trei secretari de stat și un subsecretar.
Un alt minister cu trei secretari de stat este cel al Economiei, condus de Florin Spătaru.
La Cultură, ministerul condus de Lucian Romașcanu, aparatul secretarilor de stat ajunge la trei, iar lor li se alătură și un subsecretar de stat.
Printre cele mai sărace ministere în secretari de stat, este cel al Sporturilor, acolo unde alături de ministrul Eduard Novak sunt doi secretari de stat și un subsecretar. În aceeași categorie intră și Ministerul Apărării Naționale, unde Angel Tîlvar are alături doi secretari de stat.
Dacă luăm în calcul doar funcțiile de secretar de stat, fără a adăuga subsecretarii de stat sau șefii de agenții sau instituții care au tot rang de secretar de stat, vom constata că partidele și-au numit în ministere nu mai puțin de 99 de oameni. Aceștia, la rândul lor și-au adus consilieri, limita maximă fiind de opt persoane pe cabinet.
Doar pentru a le plăti salariile brute de bază secretarilor de stat, efortul bugetar lunar depășește 1,5 milioane de lei. Acești oameni nu beneficiază doar de un salariu de bază, ei au dreptul și la alocații de hrană, bugete pentru delegații, diferite sporuri etc. În plus, își suplimentează veniturile făcând parte din diferite consilii de administrație.
Un stat așa cum este România, în care deficitul bugetar este la un nivel foarte ridicat, nu-și permite să aloce lună de lună sume care pot ajunge și la un milion de euro pentru a plăti oamenii de partid care activează în Guvern.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
