Toate asistentele și infirmierele care activează în secțiile ATI vor trebui să urmeze cursuri care să le ajute să cunoască procedurile de prevenire a răspândirii infecțiilor. Frecventarea acestor cursuri este obligatorie, iar cele care nu se vor conforma nu vor mai putea lucra în zona de ATI sau nu se vor mai putea angaja. Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, după tragedia de la Spitalul de Copii Sfânta Maria din Iași. Situația din Moldova readuce în atenția publică o problemă pe care mulți o ignoră: importanța prezenței unor medici epidemiologi și infecționiști în unitățile sanitare și rolul pe care aceștia îl au în monitorizarea şi controlul infecţiilor intraspitaliceşti, dar și în politica de antibioterapie.
Alexandru Rogobete a subliniat că a discutat cu reprezentanții Societăţii Naţionale de ATI şi cei ai Colegiului Medicilor din România, iar în perioada următoare, până la finalul anului, va fi pus la punct un modul de pregătire pentru asistente şi infirmiere în aşa fel încât acestea să cunoască procedurile de prevenire a răspândirii infecţiilor. „Toate aceste cursuri se vor finaliza cu câte un atestat, iar legislativ vom introduce obligativitatea ca orice persoană, indiferent de gradul medical, care lucrează într-o secţie de anestezie-terapie intensivă să parcurgă aceste module, altfel nu va mai putea rămâne în acea secţie sau nu se va putea angaja”, a transmis ministrul Sănătății.
Oficialul a mai spus că, în timpul vizitei făcute la spitalul din Iași, unde şase copii au murit, în ultimele săptămâni, în secţia de anestezie-terapie intensivă, a constatat că unele dintre angajatele din ATI poartă bijuterii sau unghii false, deşi protocoalele interzic acest lucru în cazul acestor angajaţi.
„Sunt aspecte care se regăsesc în legislaţie, dar care nu peste tot se respectă şi la Iaşi vă spun sigur că nu se respectă, pentru că am văzut cu ochii mei. De exemplu, personalul în ATI nu are voie să poarte bijuterii, brăţări, inele şi tot felul de accesorii, este interzis, ele trebuie lăsate la intrarea în secţia ATI. Unghiile false, de exemplu, pentru asistente şi infirmiere, care există la Iaşi în secţia de terapie intensivă, le-am văzut, sper că au înţeles gravitatea situaţiei”, a declarat ministrul Sănătății.
Totodată, el a atras atenția că asistenta şefă, şefa de secţie, medicul epidemiolog sunt cei care trebuie să verifice că protocoalele se implementează în spitale.
Avem nevoie de medici epidemiologi și infecționiști în spitale
O altă problemă pe care autoritățile din Sănătate ar trebui să o aibă în vedere este aceea a prezenței în spitale a unor medici epidemiologi și infecționiști, care pot ajuta unitatea respectivă să gestioneze situația, astfel încât tragedii cum este cea de la Iași să nu mai existe.
Din păcate, cele mai multe dintre spitalele din România nu beneficiază de expertiza unor astfel de specialiști, iar acest fapt se reflectă direct în modul în care sunt monitorizate și controlate infecțiile intraspitaliceşti, dar și consumul de antibiotice.
Epidemiologia este definită ca fiind știința care stă la baza sănătății publice, ocupându-se de studierea și prevenirea bolilor transmisibile care pot genera epidemii, dar și de cercetarea afecțiunilor netransmisibile cu un impact major în cadrul comunităților. România are undeva sub 500 de medici specializați în această ramură complexă a medicine.
Prezenta unui astfel de specialist într-o unitate sanitară oferă plusvaloare serviciilor pe care aceasta le pune la dispoziția pacienților și certitudinea că nu există niciun risc de îmbolnăvire „suplimentară” odată cu internarea în spital. Medicul epidemiolog și colegii din echipa sa sunt cei care fac totul pentru ca pacienții să fie în siguranță. Munca specialiștilor din compartimentul de epidemiologie presupune implementarea unor programe complexe de sănătate publică și necesită colaborarea tuturor celor care activează în spital.
Medicul epidemiolog este în linia întâi atunci când apare un caz de boală transmisibilă sau infecțioasă în spital și pune în aplicare strategii menite să protejeze atât pacienții cât și personalul sanitar.
În același timp, compartimentul de epidemiologie este cel care se ocupă de autorizația sanitară de funcționare a unității medicale, de toate raportările infecțiilor asociate asistenței medicale, de măsurile care trebuie luate atunci când se impune izolarea unui pacient cu boală transmisibilă etc.
La rândul său, medicul axat pe Boli Infecțioase joacă un rol semnificativ în activitatea unității sanitare în care lucrează. El nu se ocupă doar de vindecarea pacienților care intră în aria sa de competență, ci este responsabil și de politica de antibioterapie a spitalului în care activează.
La modul ideal, fiecare spital ar trebui să aibă un medic responsabil de politica de antibioterapie. „Atribuțiile medicului responsabil de politica de antibioterapie sunt stipulate în lege și implică, în primul rând, elaborarea unei strategii de antibioterapie bazată pe rezistența la antibiotice a germenilor din spitalul respectiv. Acest lucru înseamnă că medicul infecționist, pe baza antibiogramelor de la laborator și a germenilor izolați, face o analiză, în urma căreia întocmește un raport care prezintă situația germenilor din spitalul respectiv. De obicei, un astfel de studiu se realizează trimestrial și se prezintă Comitetului Director din unitatea sanitară vizată. Când faci o asemenea analiză poți identifica și dacă există tulpini circulante, care aparțin spitalului. Dacă apare același germen, cu aceeași sensibilitate, de multe ori, înseamnă că nu mai este vorba despre bolnavi veniți din afară cu germeni, ci este o tulpină care circulă la nivel de spital. Descoperirea acesta este avantajoasă, în sensul în care, cunoscând rezistența antimicrobiană locală, atunci când dai tratament de primă intenție poți să apreciezi din start care antibiotic ar merge cel mai bine. E un fel de studiu de rezistență locală a germenilor. Dacă, de exemplu, pe antibiogramă îți apare că germenii izolați sunt rezistenți la un antibiotic sau majoritatea sunt rezistenți, e clar că nu începi cu acel antibiotic să tratezi, cel puțin până când îți vine o antibiogramă.”, a explicat dr. Daniela Balauru, medic primar Boli Infecțioase în cadrul Spitalului General CF Ploiești.
Ministrul Rogobete a recunoscut importanța prezenței unor astfel de experți în spitale. De altfel, el a anunțat că intenţionează angajarea de medici epidemiologi, în special în secţiile mari de terapie intensivă, dar şi a unor asistente medicale care au cursuri în ceea ce priveşte monitorizarea şi controlul infecţiilor intraspitaliceşti.
De asemenea, el a admis faptul că o soluţie pentru scăderea încărcăturii microbiene de la nivelul secţiilor de terapie intensivă o reprezintă un mai bun control în ceea ce priveşte antibioticele care se administrează pacienţilor. „Există această tendinţă ca unui pacient de terapie intensivă să i de administreze un antibiotic de ultimă generaţie care pe moment face bine pacientului, însă pe termen mediu şi pe termen lung face rău pacienţilor şi secţiei, pentru că germenii patogeni din acea secţie dezvoltă rezistenţă la celelalte antibiotice de clasă inferioară iar aceste tratamente antimicrobiene nu-şi mai au efectul şi, practic, se creşte rezistenţa la antibiotice”, a precizat șeful de la Sănătate.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
