O nouă analiză făcută pe ADN extras de la oamenii antici a scos la iveală date importante referitoare la evoluția rasei umane. Cercetarea a evidențiat faptul că grupele sanguine ale oamenilor timpurii au suferit modificări genetice adaptive după ce au părăsit Africa.
Oamenii de știință au analizat grupele sanguine pentru 22 de Homo sapiens (oameni moderni), 14 oameni de Neanderthal și un descendent al unui Neanderthal și al unui Denisovan – o altă specie umană arhaică. Indivizii studiați au trăit între 120.000 și 20.000 de ani în urmă, notează revista australiană Cosmos.
Descoperirile, care au fost publicate în revista Scientific Reports, sugerează că noi alele Rhesus (Rh -RHD și RHCE) au apărut după ce oamenii timpurii au părăsit Africa, dar înainte de a se răspândi în Eurasia.
CITEȘTE ȘI: Istoria umanității se rescrie. Cum s-a răspândit Homo Sapiens în Europa?
Factorul Rhesus este un tip de proteină care se găsește în exteriorul celulelor roșii din sânge.
Înțelegerea modului în care grupele de sânge s-au dezvoltat de-a lungul timpului ar putea ajuta la determinarea tiparelor de migrație umană și a modului în care oamenii antici s-au amestecat și cum a afectat această încrucișare genetica.
Se știe că Homo sapiens și oamenii de Neanderthal s-au întâlnit și s-au încrucișat în Asia de Vest de acum aproximativ 100.000 de ani. Oamenii de Neanderthal aveau alele ancestrale similare cu cele găsite în populațiile moderne de oameni care trăiesc în Africa sub-sahariană. Dar Homo Sapiens timpuriu a dezvoltat noi alele Rh care astăzi sunt tipuri de sânge cruciale în transfuzii și monitorizarea sarcinii.
Deoarece aceste alele nu sunt prezente la oamenii de Neanderthal, rezultatele studiului indică faptul că s-au dezvoltat după ce Homo sapiens a părăsit Africa.
Studiul a mai găsit trei alele absente de la oamenii moderni. Acestea ar putea aparține unei filiații ale cărei strămoși nu au contribuit la populațiile eurasiatice de astăzi.
„Homo Sapiens ar fi putut locui suficient de mult în Platoul Persan pentru a se diferenția. Este posibil ca aceste noi alele să fi oferit un avantaj evolutiv oamenilor moderni timpurii care s-au confruntat cu presiuni de mediu și de selecție diferite decât populațiile care au rămas în Africa”, sunt de părere autorii cercetării.
Pe de altă parte, populația Neanderthal a avut un tip Rh – RhD-, care există la oamenii moderni doar foarte rar. Este un tip care nu este compatibil cu alte variante găsite la Homo sapiens și Denisovans. O astfel de incompatibilitate ar fi putut duce la boală dacă oamenii de Neanderthal s-au încrucișat cu ceilalți oameni antici. Cercetătorii sunt de părere că ar fi putut fi un factor care a contribuit la dispariția oamenilor de Neanderthal.

