Get this Widget

Epidemie de obezitate în Europa!

1

Oamenii continuă să aibă obiceiuri alimentare greșite, care le pun în pericol sănătatea. Europa trece în acest moment printr-o epidemie de obezitate, provocată mai ales de creșterea consumului de alimente ultraprocesate. Pe modelul americanilor care socializează cu porții uriașe de mâncare în față, și europenii au găsit un refugiu în a se hrăni mult, dar prost.

Mâncarea s-a transformat pentru mulți oameni într-o umbrelă care le dă impresia că îi protejează de problemele cu care se confruntă zi de zi. Consumul exagerat de alimente trădează de fapt o serie de lipsuri emoționale pe care multe persoane încearcă să le acopere cu ajutorul alimentelor. Și astfel, stresul, lipsa sportului nu fac altceva decât să crească incidența persoanelor cu o greutate cu mult peste limita sănătoasă.

Obezitatea face tot mai multe victime

Un raport publicat de United European Gastroenterology (UEG) relevă faptul că mai mult de jumătate din populaţia adultă din Uniunea Europeană este supraponderală sau suferă de obezitate, în timp ce un copil din trei se confruntă cu probleme similare.

Markus Peck, responsabil pe probleme medicale al UEG, avertizează că statisticile incluse în raport nu fac altceva decât să evidențieze faptul că obezitatea se va transforma în una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică.

Există o multitudine de studii care demonstrează că obezitatea poate spori cu 50 % riscul de a suferi de cancer colorectal, mai ales în rândul bărbaţilor. De asemenea, aproape trei sferturi dintre obezi suferă de grăsime la ficat, ceea ce poate degenera în steatohepatită non-alcoolică (NASH) şi provoca probleme mult mai grave.

Copii supraponderali

Dramatic este că obezitatea apare la vârste din ce în ce mai fragede. Astfel, raportul indicat relevă că incidenţa obezităţii infantile este mai mare în ţările din sudul Europei, unde dieta mediteraneeană, bogată în vegetale şi un consum limitate de carne roşie, a fost înlocuită de produsele procesate.

Malta, Croaţia, Italia, Spania, Cipru, Grecia şi Portugalia se clasează în fruntea membrilor comunitari cu cel mai mare procent de copii supraponderali.

Obezitatea, o boală a sărăciei

Astăzi, omul cu o greutate cu mult peste medie este de fapt exponentul păturilor sărace din societate. Deși unora le poate părea de aneacceptat o astfel de ipoteză, este evident că între obezitate şi sărăcie există o legătură direct.

La ora actuală, sunt multe studii care corelează veniturile mici de obezitate, fapt care poate avea repercusiuni asupra sănătăţii mintale a copiilor, provocând anxietate şi depresie şi un randament scăzut la şcoală. Experții UEG subliniază şi importanţa pentru viitorul copilului pe care o are alimentaţia în primii ani de viaţă.

Pierderi financiare uriașe

Obezitatea nu ține doar de încălcarea așa ziselor standarde de frumusețe, ci are efecte mult mai adânci în societatea în care trăim.

Experții UEG atrag atenția că obezitatea presupune şi o povară pentru societate, nu doar în ce priveşte costul tratamentelor medicale pe care le implică, ci şi a pierderilor economice derivate din scăderea productivităţii şi pierderea calităţii vieţii. Un cost pe care studiul îl cifrează la 81 de miliarde de euro pe an în Uniunea Europeană.

Trebuie luate măsuri urgente

Vina pentru epidemia de obezitate din Europa aparține în mare parte consumului de alimente ultraprocesate, produse precongelate, cărnuri procesate şi chipsuri ambalate.

Specialiștii subliniază faptul că toate aceste alimente produse de mari companii sunt destinate consumului pe o durată mai lungă de timp, comparativ cu alimentele sănătoase dar perisabile.

Experții cer, printre alte măsuri, să se limiteze publicitatea şi disponibilitatea aşa-numitelor alimente “junk food” mai ales în rândul copiilor, să se impună taxe fiscale asupra băuturilor carbogazoase şi o etichetare mai clară privind valoarea calorică şi cea nutriţională.

Raportul corelează şi consumul acestor produse, care au un conţinut mare de sare, zahăr şi grăsimi saturate, de o creştere a riscului de cancer. Produsele ultraprocesate asigură între 25% şi 50 % din totalul consumului energetic zilnic. De aceea, restricţiile la accesul acestor produse se numără printre măsurile reclamate atât de UE cât şi de ţările membre pentru a reduce riscul, costul şi impactul social al bolilor digestive.

Recomandări importante

În plus, Markus Peck recomandă dublarea consumului de fructe, legume, nuci şi verdeţuri şi reducerea la jumătate a cărnurilor roşii şi a zahărului în următorii 30 de ani.

Zahărul ar trebui să reprezinte, de asemenea, mai puţin de 10% din consumul total de energie zilnică, iar grăsimile suprasaturate sub 10%.

Mai mult, experții UEG militează pentru limitarea pe cât posibil, sau chiar interzicerea, consumului aşa-numitelor grăsimi trans, care cresc nivelul de colesterol LDL (colesterol rău) şi scad în acelaşi timp nivelul de colesterol HDL (colesterol bun) – această combinaţie nefericită fiind un factor important în producerea unor afecţiuni cardiace şi altor boli.

Autor: Ștefania Enache
Foto: Pixabay.com

 

Facebook Comments

Share.