Băutura dăunează grav sănătății, consumul de alcool fiind responsabil pentru mai mult de 200 de boli. Experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) atrag atenția că alcoolul a devenit o problemă de sănătate publică, abuzul de licori bahice fiind a treia cauză de boală și moarte prematură pentru populația generală.
În România, consumul băuturilor alcoolice este în creștere. Îngrijorător este că vârsta celor care au acest viciu este din ce în ce mai mică.
Specialiștii avertizează că adolescenții și tinerii reprezintă o populaţie în mod particular la risc, din cauza percepției inadecvate asupra consecințelor alcoolului. Aproximativ 80% din adolescenții români în vârstă de 16 ani au consumat cel puțin o dată în viață alcool. Vârsta medie la care adolescenții români încep să bea este 14 ani, numărul băieților care consumă alcool dublându-se până la vârsta majoratului.
Cei mai vulnerabili la efectele alcoolului sunt adolescenții care încep să bea înainte de a împlini 15 ani. Aceștia au un risc de patru până la șapte ori mai mare de a deveni dependenți de alcool față de colegii lor care încep să bea după vârsta de 17 ani. Pe perioada adolescenței, cu fiecare an câștigat fără consum de alcool, riscul dependenței scade în medie cu 10 procente.
Alcoolismul nu este specific doar bărbaților. Statisticile arată că unul din zece decese la femeile cu vârsta între 15 și 29 de ani, și unul din patru decese la bărbații de aceeași vârstă este legat de consumul de alcool.
La gravide, consumul de alcool este un factor de risc pentru evoluția sarcinii, fiind asociat cu moartea fătului, avort spontan, naștere prematură, creștere intrauterină deficitară a fătului, greutate mică la naștere a nou-născutului. Alcoolul interferează cu dezvoltarea normală a diferitelor țesuturi și organe ale fătului, în principal la nivelul sistemului nervos, determinând un spectru de tulburări ireversibile cunoscute sub denumirea de sindrom alcoolic fetal. Semnele și simptomele sindromului includ malformații ale capului, feței și organelor interne, retard mental și tulburări comportamentale, dificultăți de funcționare și de adaptare la viața cotidiană, cu manifestare pe parcursul întregii vieți. Formele de manifestare și severitatea acestora pot varia de la individ la altul. Sindromul alcoolic fetal poate fi prevenit prin abstinența de la alcool pe durata sarcinii.
Alcoolismul este o boală extrem de periculoasă
Persoanele care obișnuiesc să consume alcool trebuie să știe că sunt expuși riscului major de a deveni dependenți de licorile bahice. Alcoolismul a devenit un flagel al societății actuale. Până de curând, a fost considerat „dependență”, dar astăzi se numește boală.
Boala periculoasă se dezvoltă treptat, curge ușor de la o etapă a alcoolismului la alta. Adesea, trecerea este invizibilă: „câteva pahare” în timpul sărbătorilor devin o necesitate zilnică, iar pacientul nu are timp să-și evalueze în mod adecvat starea sa.
Oamenii trebuie să fie conștienți că alcoolismul este o boală care nu apare brusc, așa cum se întâmplă în cazul gripei sau dezinteriei. Persoanele care dezvoltă această afecțiune traversează mai multe etape.
Specialiștii consideră că o persoană suferă de alcoolism, atunci când aceasta nu poate să renunțe la consumul de alcool, chiar dacă dorește acest lucru. Alcoolismul are o componentă emoțională puternică, în sensul că în această afecțiune există o dependență fizică dar și psihică legată de consumul de alcool. Alcoolismul este caracterizat printr-o dorință exacerbată de a consuma alcool, care poate fi extrem de puternică și care poate avea un impact negativ asupra vieții în general. În timp, sunt necesare cantități tot mai mari de alcool pentru a satisface aceste pofte. Persoanele care suferă de alcoolism pot prezenta iritabilitate, tremor sau alte simptome (de sevraj), în momentul în care încearcă să renunțe la consumul de alcool.
În timp, consumul de alcool poate cauza diferite afecțiuni, precum: boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, accidente vasculare cerebrale, boli de ficat (hepatite toxice, ciroze), litiază biliară (calculi la nivelul colecistului), pancreatită sau diferite tipuri de cancer. Pot apărea, de asemenea, probleme de ordin social, la locul de muncă sau în familie.
Presiune majoră pe sistemul medical
În momentul de față, presiunea pe sistemul medical din țara noastră este majorată semnificativ din cauza comportamentului pe care românii îl au: fumează, beau alcool, mănâncă nesănătos și nu fac mișcare.
De altfel, raportul privind Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană indică faptul că anumite comportamente riscante în materie de sănătate sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din totalul deceselor din România.
Astfel, românii raportează rate relativ ridicate de fumat, de alimentaţie nesănătoasă, de consum de alcool şi de activitate fizică redusă.
Ratele supraponderalităţii, obezităţii şi fumatului în rândul adolescenţilor sunt, de asemenea, ridicate şi au crescut continuu în ultimele două decenii.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com
